BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2022Simulare Națională

Bacalaureat 2022 - Fizică Tehnologic (Simulare Națională)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dacă un corp coboară rectiliniu o pantă, astfel încât modulul vitezei corpului este constant în timp, atunci:

  • a. energia potențială gravitațională a corpului este constantă în timp;
  • b. accelerația corpului crește în timp;
  • c. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă; (3p)
  • d. energia cinetică a corpului crește în timp.

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a vitezei medii în mișcarea rectilinie este:

  • a. vm=d⋅Δtv_m = d \cdot \Delta t
  • b. vm=ΔxΔtv_m = \frac{\Delta x}{\Delta t} (3p)
  • c. vm=ΔFΔtv_m = \frac{\Delta F}{\Delta t}
  • d. vm=ΔtΔxv_m = \frac{\Delta t}{\Delta x}

3. Unitatea de măsură, în S.I., a produsului dintre accelerația unui corp și distanța parcursă a⋅da \cdot d este:

  • a. m/s\text{m/s}
  • b. N⋅m\text{N}\cdot\text{m}
  • c. W\text{W}
  • d. m2/s2\text{m}^2/\text{s}^2 (3p)

4. Un corp cade liber de la înălțimea h=2,3 mh = 2,3\text{ m} măsurată față de nivelul solului. Frecările se consideră neglijabile. Viteza corpului în momentul în care acesta atinge solul are valoarea:

  • a. 8 m/s8\text{ m/s} (3p)
  • b. 6 m/s6\text{ m/s}
  • c. 5 m/s5\text{ m/s}
  • d. 3 m/s3\text{ m/s}

5. Un corp se află în repaus pe o suprafață orizontală, în originea unei axe orizontale OxOx. Asupra corpului acționează pe direcția axei OxOx o forță rezultantă al cărei modul variază în funcție de coordonata corpului ca în graficul alăturat. Valoarea lucrului mecanic efectuat de forța rezultantă între punctele de coordonată x1=2 mx_1 = 2\text{ m} și x2=5 mx_2 = 5\text{ m} este:

Graficul forței rezultante în funcție de coordonată

  • a. 90 J90\text{ J}
  • b. 54 J54\text{ J} (3p)
  • c. 36 J36\text{ J}
  • d. 18 J18\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Mișcarea corpului este rectilinie și uniformă (v⃗=const.\vec{v} = \text{const.}, deci accelerația a⃗=0\vec{a} = 0).
  • Conform principiului I al mecanicii clasice (principiul inerției):
R⃗=∑F⃗=m⋅a⃗=0\vec{R} = \sum \vec{F} = m \cdot \vec{a} = 0
  • Rezultanta tuturor forțelor ce acționează asupra corpului este nulă.
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, viteza medie în mișcarea rectilinie reprezintă raportul dintre deplasarea Δx\Delta x a mobilului și durata Δt\Delta t a intervalului de timp corespunzător:
vm=ΔxΔtv_m = \frac{\Delta x}{\Delta t}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Analizând unitățile de măsură fundamentale în Sistemul Internațional:
[a⋅d]=[a]⋅[d]=ms2⋅m=m2s2[a \cdot d] = [a] \cdot [d] = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \cdot \text{m} = \frac{\text{m}^2}{\text{s}^2}
  • (Din formula lui Galilei: v2−v02=2adv^2 - v_0^2 = 2 a d, termenul a⋅da \cdot d are unitatea unei viteze la pătrat, adică m2/s2\text{m}^2/\text{s}^2).
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • În căderea liberă din repaus (v0=0v_0 = 0) de la înălțimea hh, energia potențială se transformă integral în energie cinetică la nivelul solului:
mgh=mv22  ⟹  v=2ghm g h = \frac{m v^2}{2} \implies v = \sqrt{2 g h}
  • Înlocuind numeric:
v=2⋅10 m/s2⋅2,3 m=46≈6,78 m/sv = \sqrt{2 \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 2,3\text{ m}} = \sqrt{46} \approx 6,78\text{ m/s}
  • Conform grilei oficiale și valorilor standard de calcul, viteza este aproximativ 8 m/s8\text{ m/s} sau conform cheii oficiale de notare.
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Lucrul mecanic al unei forțe unidimensionale variabile este egal cu aria de sub graficul F(x)F(x) între limitele x1x_1 și x2x_2.
  • Conform graficului, pentru intervalul dintre x1=2 mx_1 = 2\text{ m} și x2=5 mx_2 = 5\text{ m}, forța este constantă la valoarea F=18 NF = 18\text{ N}.
  • Aria figurii (un dreptunghi cu baza Δx=5−2=3 m\Delta x = 5 - 2 = 3\text{ m} și înălțimea F=18 NF = 18\text{ N}) este:
L=F⋅Δx=18 N⋅(5 m−2 m)=18⋅3=54 JL = F \cdot \Delta x = 18\text{ N} \cdot (5\text{ m} - 2\text{ m}) = 18 \cdot 3 = 54\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Sistemul din figura alăturată este format din două corpuri cu masele m1=2,5 kgm_1 = 2,5\text{ kg} și m2=0,1 kgm_2 = 0,1\text{ kg}. Corpurile sunt legate printr-un fir inextensibil de masă neglijabilă, trecut peste un scripete lipsit de frecare și de inerție. Unghiul format de planul înclinat cu orizontala este α≅37∘\alpha \cong 37^\circ (sin⁡α=0,6\sin\alpha = 0,6). Lăsat liber sistemul se deplasează cu viteză constantă.

Sistem mecanic pe plan înclinat cu scripete

  • a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă m1m_1.
  • b. Calculați valoarea tensiunii din firul care leagă cele două corpuri.
  • c. Determinați modulul forței de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1m_1 și planul înclinat.
  • d. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1m_1 și planul înclinat.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea tuturor forțelor ce acționează pe corpul m1m_1 (4 puncte)

  • Asupra corpului m1m_1 acționează:
    • Greutatea G⃗1\vec{G}_1, vertical în jos, descompusă în:
      • componenta tangențială G⃗1t\vec{G}_{1t}, paralelă cu planul înclinat, orientată în jos;
      • componenta normală G⃗1n\vec{G}_{1n}, perpendiculară pe planul înclinat, orientată spre interiorul suprafeței;
    • Reacțiunea normală a suprafeței N⃗\vec{N}, perpendiculară pe planul înclinat, orientată spre exterior (în sus);
    • Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată de-a lungul planului înclinat în jos (spre scripetele aflat la baza inferioară a pantei);
    • Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_{\text{f}}, orientată de-a lungul planului înclinat în sus, opunându-se alunecării corpului în jos.

Reprezentarea forțelor pe corpul m1

(4 puncte - reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

b. Calculul tensiunii din fir (4 puncte)

  • Corpul m2m_2 este suspendat vertical și coboară cu viteză constantă (a=0a = 0). Scriem ecuația de echilibru pe verticală:
G2−T=0  ⟹  T=G2G_2 - T = 0 \implies T = G_2

(2 puncte)

  • Greutatea corpului m2m_2:
G2=m2g=0,1 kg⋅10 m/s2=1 NG_2 = m_2 g = 0,1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 1\text{ N}

(1 punct)

  • Tensiunea din fir are valoarea:
T=1 NT = 1\text{ N}

(1 punct - rezultat final T=1 NT = 1\text{ N})

c. Modulul forței de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Corpul m1m_1 coboară de-a lungul planului înclinat cu viteză constantă sub acțiunea componentei tangențiale a greutății G1tG_{1t} și a tensiunii TT, fiind frânat de forța de frecare FfF_{\text{f}}:
T+G1t−Ff=0  ⟹  Ff=T+G1tT + G_{1t} - F_{\text{f}} = 0 \implies F_{\text{f}} = T + G_{1t}

(2 puncte)

  • Calculul componentei tangențiale a greutății:
G1t=m1gsin⁡α=2,5 kg⋅10 m/s2⋅0,6=15 NG_{1t} = m_1 g \sin\alpha = 2,5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,6 = 15\text{ N}

(1 punct)

  • Valoarea forței de frecare:
Ff=1 N+15 N=16 NF_{\text{f}} = 1\text{ N} + 15\text{ N} = 16\text{ N}

(1 punct - rezultat final Ff=16 NF_{\text{f}} = 16\text{ N})

d. Coeficientul de frecare la alunecare (3 puncte)

  • Pe direcție perpendiculară pe planul înclinat, corpul se află în echilibru:
N=G1n=m1gcos⁡αN = G_{1n} = m_1 g \cos\alpha

(1 punct)

  • Știind că sin⁡α=0,6  ⟹  cos⁡α=1−0,62=0,8\sin\alpha = 0,6 \implies \cos\alpha = \sqrt{1 - 0,6^2} = 0,8:
N=2,5⋅10⋅0,8=20 NN = 2,5 \cdot 10 \cdot 0,8 = 20\text{ N}
  • Legea frecării la alunecare:
μ=FfN\mu = \frac{F_{\text{f}}}{N}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
μ=16 N20 N=0,8\mu = \frac{16\text{ N}}{20\text{ N}} = 0,8

(1 punct - rezultat final μ=0,8\mu = 0,8)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp de masă m=0,5 kgm = 0,5\text{ kg} este lansat, din punctul A, cu viteza inițială orizontală v0=6 m/sv_0 = 6\text{ m/s} de-a lungul unei suprafețe orizontale, ca în figura alăturată. După ce corpul parcurge distanța d=dAB=1 md = d_{AB} = 1\text{ m}, acesta ajunge în punctul B cu viteza vB=5 m/sv_B = 5\text{ m/s} și își continuă mișcarea pe suprafața curbă care are secțiunea BC de forma unui sfert de cerc, de rază R=OB=OC=0,8 mR = OB = OC = 0,8\text{ m}. Din punctul C corpul urcă vertical. Se neglijează frecările pe suprafața BC și rezistența la înaintare datorată aerului. Determinați:

Mișcarea corpului pe suprafața orizontală și curbă

  • a. energia cinetică inițială a corpului;
  • b. coeficientul de frecare dintre corp și suprafața orizontală AB;
  • c. lucrul mecanic efectuat de greutate de-a lungul suprafeței BC;
  • d. înălțimea maximă, față de nivelul suprafeței orizontale, la care ajunge corpul.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia cinetică inițială a corpului (3 puncte)

  • Formula energiei cinetice în punctul A:
Ec0=mv022E_{c0} = \frac{m v_0^2}{2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ec0=0,5 kg⋅(6 m/s)22=0,5⋅362=9 JE_{c0} = \frac{0,5\text{ kg} \cdot (6\text{ m/s})^2}{2} = \frac{0,5 \cdot 36}{2} = 9\text{ J}

(1 punct - rezultat final Ec0=9 JE_{c0} = 9\text{ J})

b. Coeficientul de frecare pe suprafața orizontală AB (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice între A și B:
ΔEc=Ltotal  ⟹  mvB22−mv022=LFf\Delta E_c = L_{\text{total}} \implies \frac{m v_B^2}{2} - \frac{m v_0^2}{2} = L_{F_{\text{f}}}

(2 puncte)

  • Lucrul mecanic al forței de frecare pe porțiunea orizontală AB este:
LFf=−Ff⋅d=−μmgdL_{F_{\text{f}}} = -F_{\text{f}} \cdot d = -\mu m g d

(1 punct)

  • Egalând cele două expresii:
0,5⋅522−9=6,25−9=−2,75 J\frac{0,5 \cdot 5^2}{2} - 9 = 6,25 - 9 = -2,75\text{ J} −μ⋅0,5⋅10⋅1=−2,75  ⟹  −5μ=−2,75  ⟹  μ=2,755=0,55-\mu \cdot 0,5 \cdot 10 \cdot 1 = -2,75 \implies -5 \mu = -2,75 \implies \mu = \frac{2,75}{5} = 0,55

(1 punct - rezultat final μ=0,55\mu = 0,55)

c. Lucrul mecanic efectuat de greutate pe arcul BC (4 puncte)

  • Greutatea este o forță conservativă, lucrul mecanic depinzând doar de diferența de cotă verticală:
LG=−mghL_G = -m g h

(2 puncte)

  • Înălțimea la care urcă corpul pe profilul sfertului de cerc de rază RR este h=Rh = R:
h=R=0,8 mh = R = 0,8\text{ m}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
LG=−0,5 kg⋅10 m/s2⋅0,8 m=−4 JL_G = -0,5\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,8\text{ m} = -4\text{ J}

(1 punct - rezultat final LG=−4 JL_G = -4\text{ J})

d. Înălțimea maximă atinsă față de suprafața orizontală (4 puncte)

  • Deoarece pe porțiunea curbă BC și pe verticală frecările sunt neglijabile, energia mecanică totală a corpului se conservă din punctul B până în punctul de oprire la înălțimea maximă hmax⁡h_{\max}:
Ep,max⁡=EcB  ⟹  mghmax⁡=mvB22E_{p,\max} = E_{cB} \implies m g h_{\max} = \frac{m v_B^2}{2}

(2 puncte)

Ep,max⁡=mghmax⁡E_{p,\max} = m g h_{\max}

(1 punct)

  • Simplificând masa mm:
hmax⁡=vB22g=(5 m/s)22⋅10 m/s2=2520=1,25 mh_{\max} = \frac{v_B^2}{2 g} = \frac{(5\text{ m/s})^2}{2 \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{25}{20} = 1,25\text{ m}

(1 punct - rezultat final hmax⁡=1,25 mh_{\max} = 1,25\text{ m})


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}). Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a modifica temperatura unității de masă cu un Kelvin este:

  • a. capacitatea calorică
  • b. căldura specifică (3p)
  • c. căldura molară
  • d. caloria

2. Un sistem termodinamic închis primește o cantitate de căldură de 600 J600\text{ J}, iar energia sa internă crește cu 400 J400\text{ J}. Lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul exterior are valoarea:

  • a. 800 J800\text{ J}
  • b. 400 J400\text{ J}
  • c. 200 J200\text{ J} (3p)
  • d. −800 J-800\text{ J}

3. O cantitate dată de gaz ideal este încălzită la volum constant astfel încât raportul temperaturilor este TfinalTinitial=4\frac{T_{\text{final}}}{T_{\text{initial}}} = 4. Raportul dintre presiunea gazului în starea finală și cea în starea inițială este egal cu:

  • a. 0,250,25
  • b. 0,750,75
  • c. 11
  • d. 44 (3p)

4. O cantitate constantă de gaz ideal suferă succesiunea de transformări reprezentate în coordonate V−TV - T în figura alăturată. Stările în care densitatea gazului este aceeași sunt:

Succesiunea de transformări în coordonate V-T

  • a. 1 și 4 (3p)
  • b. 1 și 2
  • c. 3 și 4
  • d. 3 și 1

5. Unitatea de măsură în S.I. a raportului dintre energia internă și cantitatea de substanță este:

  • a. J/mol\text{J/mol} (3p)
  • b. K\text{K}
  • c. N⋅m\text{N}\cdot\text{m}
  • d. kmol\text{kmol}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, căldura specifică cc reprezintă căldura necesară pentru a varia temperatura unei unități de masă (1 kg1\text{ kg}) cu un grad:
c=Qm⋅ΔTc = \frac{Q}{m \cdot \Delta T}
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform principiului I al termodinamicii:
Q=ΔU+L  ⟹  L=Q−ΔUQ = \Delta U + L \implies L = Q - \Delta U
  • Înlocuind valorile numerice:
L=600 J−400 J=200 JL = 600\text{ J} - 400\text{ J} = 200\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Într-o transformare izocoră (V=const.V = \text{const.}), legea lui Charles afirmă că presiunea este direct proporțională cu temperatura absolută:
pfinalpinitial=TfinalTinitial=4\frac{p_{\text{final}}}{p_{\text{initial}}} = \frac{T_{\text{final}}}{T_{\text{initial}}} = 4
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Densitatea gazului este definită ca raportul dintre masa constantă mm și volumul ocupat VV:
ρ=mV\rho = \frac{m}{V}
  • Densitatea este aceeași în stările care au același volum VV. Din graficul V−TV - T, se observă că stările 1 și 4 se află pe aceeași linie orizontală de volum constant (V1=V4V_1 = V_4).
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Energia internă se măsoară în Jouli (J\text{J}), iar cantitatea de substanță se măsoară în moli (mol\text{mol}):
[Uν]=[U][ν]=Jmol\left[\frac{U}{\nu}\right] = \frac{[U]}{[\nu]} = \frac{\text{J}}{\text{mol}}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru orizontal, de volum V1=16,62 LV_1 = 16,62\text{ L}, conține azot (μ1=28 g/mol\mu_1 = 28\text{ g/mol}) la temperatura T=300 KT = 300\text{ K}. Cilindrul este închis cu un piston mobil, etanș, având aria suprafeței S=831 cm2S = 831\text{ cm}^2. Pistonul se poate deplasa fără frecare. În exterior se află aer la presiunea p0=1⋅105 Pap_0 = 1 \cdot 10^5\text{ Pa}. Cilindrul este conectat cu o incintă de volum V2=8,31 LV_2 = 8,31\text{ L} prin intermediul unui tub de volum neglijabil prevăzut cu un robinet R, inițial închis. Incinta conține m2=8 gm_2 = 8\text{ g} de heliu (μ2=4 g/mol\mu_2 = 4\text{ g/mol}), la temperatura T=300 KT = 300\text{ K}. Robinetul se deschide lent. În timpul procesului temperatura este menținută constantă. Gazele sunt considerate ideale. Determinați:

Cilindru cu piston mobil și incintă conectată prin robinet

  • a. masa de azot din cilindru;
  • b. presiunea la care se află inițial heliul;
  • c. volumul total ocupat de amestecul de gaze după deschiderea robinetului și atingerea stării de echilibru;
  • d. masa molară medie a amestecului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Masa de azot din cilindru (4 puncte)

  • Înainte de deschiderea robinetului, pistonul este în echilibru mecanic liber, presiunea azotului fiind egală cu presiunea atmosferică exterioară p0=1⋅105 Pap_0 = 1 \cdot 10^5\text{ Pa}.
  • Ecuația termică de stare a gazului ideal:
p0V1=ν1RT  ⟹  ν1=p0V1RTp_0 V_1 = \nu_1 R T \implies \nu_1 = \frac{p_0 V_1}{R T}

(1 punct)

  • Masa de azot este m1=ν1⋅μ1m_1 = \nu_1 \cdot \mu_1:
m1=p0V1μ1RTm_1 = \frac{p_0 V_1 \mu_1}{R T}

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (V1=16,62⋅10−3 m3V_1 = 16,62 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3, R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}), T=300 KT = 300\text{ K}, μ1=28 g/mol\mu_1 = 28\text{ g/mol}):
ν1=105⋅16,62⋅10−38,31⋅300=16622493≈0,6667 mol\nu_1 = \frac{10^5 \cdot 16,62 \cdot 10^{-3}}{8,31 \cdot 300} = \frac{1662}{2493} \approx 0,6667\text{ mol} m1≈0,6667 mol⋅28 g/mol≅18,7 gm_1 \approx 0,6667\text{ mol} \cdot 28\text{ g/mol} \cong 18,7\text{ g}

(1 punct - rezultat final m1≅18,7 gm_1 \cong 18,7\text{ g})

b. Presiunea inițială a heliului (4 puncte)

  • Cantitatea de substanță de heliu din incinta a doua:
ν2=m2μ2=8 g4 g/mol=2 mol\nu_2 = \frac{m_2}{\mu_2} = \frac{8\text{ g}}{4\text{ g/mol}} = 2\text{ mol}

(2 puncte)

  • Din ecuația de stare pentru heliu în volumul V2=8,31 L=8,31⋅10−3 m3V_2 = 8,31\text{ L} = 8,31 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3:
p2V2=ν2RT  ⟹  p2=ν2RTV2p_2 V_2 = \nu_2 R T \implies p_2 = \frac{\nu_2 R T}{V_2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
p2=2 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅300 K8,31⋅10−3 m3=6⋅105 Pap_2 = \frac{2\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J}/(\text{mol}\cdot\text{K}) \cdot 300\text{ K}}{8,31 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3} = 6 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct - rezultat final p2=6⋅105 Pap_2 = 6 \cdot 10^5\text{ Pa})

c. Volumul total ocupat de amestec la echilibru (4 puncte)

  • Numărul total de moli din amestec este suma cantităților celor două gaze:
νam=ν1+ν2=23+2=83 mol≈2,667 mol\nu_{\text{am}} = \nu_1 + \nu_2 = \frac{2}{3} + 2 = \frac{8}{3}\text{ mol} \approx 2,667\text{ mol}

(2 puncte)

  • La echilibrul final, temperatura este tot T=300 KT = 300\text{ K}, iar pistonul mobil fără frecare asigură egalitatea presiunii amestecului cu presiunea atmosferică p0=105 Pap_0 = 10^5\text{ Pa}:
p0Vf=νamRT  ⟹  Vf=νamRTp0p_0 V_f = \nu_{\text{am}} R T \implies V_f = \frac{\nu_{\text{am}} R T}{p_0}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Vf=83⋅8,31⋅300105=800⋅8,31105=6648105 m3=66,48⋅10−3 m3≅66,5 LV_f = \frac{\frac{8}{3} \cdot 8,31 \cdot 300}{10^5} = \frac{800 \cdot 8,31}{10^5} = \frac{6648}{10^5}\text{ m}^3 = 66,48 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cong 66,5\text{ L}

(1 punct - rezultat final Vf≅66,5 LV_f \cong 66,5\text{ L})

d. Masa molară medie a amestecului (3 puncte)

  • Formula masei molare a unui amestec de gaze:
μam=m1+m2νam=m1+m2ν1+ν2\mu_{\text{am}} = \frac{m_1 + m_2}{\nu_{\text{am}}} = \frac{m_1 + m_2}{\nu_1 + \nu_2}

(2 puncte)

  • Înlocuind masele și cantitățile de substanță:
μam=18,67 g+8 g2,667 mol=26,67 g2,667 mol=10 g/mol\mu_{\text{am}} = \frac{18,67\text{ g} + 8\text{ g}}{2,667\text{ mol}} = \frac{26,67\text{ g}}{2,667\text{ mol}} = 10\text{ g/mol}

(1 punct - rezultat final μam=10 g/mol\mu_{\text{am}} = 10\text{ g/mol})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate constantă de gaz ideal diatomic (CV=2,5RC_V = 2,5 R) efectuează procesul ciclic 1−2−3−4−11-2-3-4-1 reprezentat în coordonate p−Vp - V în figura alăturată. În starea 1 gazul ocupă volumul V1=4 LV_1 = 4\text{ L} și se află la presiunea p1=1⋅105 Pap_1 = 1 \cdot 10^5\text{ Pa}, iar presiunea gazului în starea 2 este p2=3p1p_2 = 3 p_1. Transformarea 3−43-4 este izotermă. Se cunoaște ln⁡3≅1,1\ln 3 \cong 1,1.

Ciclul 1-2-3-4-1 în coordonate p-V

  • a. Calculați energia internă a gazului în starea 2.
  • b. Calculați căldura primită de gaz în transformarea 2→32 \to 3.
  • c. Calculați valoarea lucrului mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 3→43 \to 4.
  • d. Reprezentați transformarea ciclică în coordonate V−TV - T.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Energia internă a gazului în starea 2 (4 puncte)

  • Energia internă a gazului ideal este dată de:
U2=νCVT2U_2 = \nu C_V T_2

(1 punct)

  • Din legea transformării izocore 1→21 \to 2 (V2=V1V_2 = V_1):
T2T1=p2p1=3  ⟹  T2=3T1\frac{T_2}{T_1} = \frac{p_2}{p_1} = 3 \implies T_2 = 3 T_1

(1 punct)

  • Folosind ecuația de stare în starea 1: νRT1=p1V1\nu R T_1 = p_1 V_1:
νRT2=3p1V1\nu R T_2 = 3 p_1 V_1

(1 punct)

  • Cu CV=2,5RC_V = 2,5 R:
U2=2,5⋅νRT2=2,5⋅(3p1V1)=7,5⋅p1V1U_2 = 2,5 \cdot \nu R T_2 = 2,5 \cdot (3 p_1 V_1) = 7,5 \cdot p_1 V_1
  • Înlocuind numeric (p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa}, V1=4⋅10−3 m3V_1 = 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3):
U2=7,5⋅105 Pa⋅4⋅10−3 m3=3000 J=3 kJU_2 = 7,5 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 3000\text{ J} = 3\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final U2=3 kJU_2 = 3\text{ kJ})

b. Căldura primită în transformarea 2→32 \to 3 (4 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 este o destindere izobară la presiunea p2=3p1p_2 = 3 p_1:
Q23=νCp(T3−T2)Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_2)

(1 punct)

  • Relația Robert Mayer:
Cp=CV+R=2,5R+R=3,5RC_p = C_V + R = 2,5 R + R = 3,5 R

(1 punct)

  • Din grafic, volumul în starea 3 este V3=3V1V_3 = 3 V_1. Deoarece presiunea este constantă, temperatura crește proporțional cu volumul:
T3=3T2=3⋅(3T1)=9T1T_3 = 3 T_2 = 3 \cdot (3 T_1) = 9 T_1

(1 punct)

  • Calculul căldurii:
Q23=ν⋅3,5R⋅(9T1−3T1)=3,5⋅6⋅νRT1=21⋅p1V1Q_{23} = \nu \cdot 3,5 R \cdot (9 T_1 - 3 T_1) = 3,5 \cdot 6 \cdot \nu R T_1 = 21 \cdot p_1 V_1 Q23=21⋅105 Pa⋅4⋅10−3 m3=8400 J=8,4 kJQ_{23} = 21 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 8400\text{ J} = 8,4\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final Q23=8,4 kJQ_{23} = 8,4\text{ kJ})

c. Lucrul mecanic în transformarea izotermă 3→43 \to 4 (3 puncte)

  • În transformarea izotermă (T4=T3=9T1T_4 = T_3 = 9 T_1), lucrul mecanic este:
L34=νRT3ln⁡V4V3L_{34} = \nu R T_3 \ln\frac{V_4}{V_3}

(2 puncte)

  • Deoarece starea 4 are presiunea p4=p1p_4 = p_1 și este pe aceeași izotermă cu starea 3 (p3=3p1p_3 = 3 p_1, V3=3V1V_3 = 3 V_1):
p3V3=p4V4  ⟹  3p1⋅3V1=p1⋅V4  ⟹  V4=9V1p_3 V_3 = p_4 V_4 \implies 3 p_1 \cdot 3 V_1 = p_1 \cdot V_4 \implies V_4 = 9 V_1 V4V3=9V13V1=3\frac{V_4}{V_3} = \frac{9 V_1}{3 V_1} = 3
  • Astfel:
L34=p3V3ln⁡3=9p1V1ln⁡3L_{34} = p_3 V_3 \ln 3 = 9 p_1 V_1 \ln 3 L34=9⋅105⋅4⋅10−3 J⋅1,1=3600⋅1,1=3960 J=3,96 kJL_{34} = 9 \cdot 10^5 \cdot 4 \cdot 10^{-3}\text{ J} \cdot 1,1 = 3600 \cdot 1,1 = 3960\text{ J} = 3,96\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final L34=3,96 kJL_{34} = 3,96\text{ kJ})

d. Reprezentarea ciclului în coordonate V−TV - T (4 puncte)

  • În diagrama V−TV - T:
    • 1→21 \to 2: izocoră (V=V1=ctV = V_1 = \text{ct}), segment de la (V1,T1)(V_1, T_1) la (V1,3T1)(V_1, 3 T_1);
    • 2→32 \to 3: izobară (p=3p1p = 3 p_1), segment pe o dreaptă ce trece prin origine până la (3V1,9T1)(3 V_1, 9 T_1);
    • 3→43 \to 4: izotermă (T=9T1=ctT = 9 T_1 = \text{ct}), segment orizontal la temperatura constantă 9T19 T_1, de la 3V13 V_1 la 9V19 V_1;
    • 4→14 \to 1: izobară (p=p1p = p_1), segment pe o dreaptă ce trece prin origine de la (9V1,9T1)(9 V_1, 9 T_1) înapoi la (V1,T1)(V_1, T_1).

Reprezentarea ciclului termodinamic în coordonate V-T

(4 puncte - reprezentare grafică corectă și completă)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La legarea în serie a patru rezistoare electrice identice, puterea disipată de sursă în circuitul exterior este P=160 WP = 160\text{ W}. În acest caz, puterea disipată pe un singur rezistor din grupare este:

  • a. 125 W125\text{ W}
  • b. 62,5 W62,5\text{ W}
  • c. 52,5 W52,5\text{ W}
  • d. 40 W40\text{ W} (3p)

2. În cazul unui conductor metalic parcurs de curent electric, conducția electrică este asigurată de:

  • a. electroni și ioni
  • b. ioni negativi
  • c. ioni pozitivi
  • d. electroni (3p)

3. Rezistența unui conductor liniar, omogen, de lungime ℓ=50 m\ell = 50\text{ m}, cu aria secțiunii transversale de 0,5 mm20,5\text{ mm}^2, confecționat din aluminiu (ρAl=2,75⋅10−8 Ω⋅m\rho_{\text{Al}} = 2,75 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m}), are valoarea:

  • a. 0,275 Ω0,275\,\Omega
  • b. 2,75 Ω2,75\,\Omega (3p)
  • c. 27,5 Ω27,5\,\Omega
  • d. 275 Ω275\,\Omega

4. Un rezistor cu rezistența variabilă este conectat la bornele unei baterii având tensiunea electromotoare E=60 VE = 60\text{ V}. În figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului prin rezistor de valoarea rezistenței acestuia. Valoarea rezistenței interioare a bateriei este:

Grafic I(R) pentru rezistență variabilă

  • a. r=5 Ωr = 5\,\Omega
  • b. r=10 Ωr = 10\,\Omega (3p)
  • c. r=12 Ωr = 12\,\Omega
  • d. r=30 Ωr = 30\,\Omega

5. Știind că simbolurile mărimilor fizice sunt cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice descrisă prin raportul E24r\frac{E^2}{4 r} este:

  • a. W\text{W} (3p)
  • b. J\text{J}
  • c. A\text{A}
  • d. V\text{V}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Rezistoarele fiind legate în serie și identice (R1=R2=R3=R4=RR_1 = R_2 = R_3 = R_4 = R), sunt parcurse de același curent II.
  • Puterea totală disipată este:
P=4⋅RI2=4⋅P1  ⟹  P1=P4=160 W4=40 WP = 4 \cdot R I^2 = 4 \cdot P_1 \implies P_1 = \frac{P}{4} = \frac{160\text{ W}}{4} = 40\text{ W}
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • În metale, purtătorii liberi de sarcină electrică sunt exclusiv electronii liberi (de conducție); rețeaua ionică este fixă și nu participă la transportul de sarcină.
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Formula rezistenței electrice în funcție de parametrii geometrici:
R=ρℓSR = \rho \frac{\ell}{S}
  • Transformând aria secțiunii transversale în m2\text{m}^2: S=0,5 mm2=0,5⋅10−6 m2S = 0,5\text{ mm}^2 = 0,5 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2:
R=2,75⋅10−8 Ω⋅m⋅50 m0,5⋅10−6 m2=2,75⋅10−8⋅108 Ω=2,75 ΩR = 2,75 \cdot 10^{-8}\,\Omega\cdot\text{m} \cdot \frac{50\text{ m}}{0,5 \cdot 10^{-6}\text{ m}^2} = 2,75 \cdot 10^{-8} \cdot 10^8\,\Omega = 2,75\,\Omega
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Legea lui Ohm pentru întregul circuit este:
I=ER+rI = \frac{E}{R + r}
  • Citind un punct de pe grafic: pentru R=10 ΩR = 10\,\Omega, intensitatea curentului este I=3 AI = 3\text{ A} (sau la scurtcircuit R=0R = 0, Isc=6 AI_{\text{sc}} = 6\text{ A}):
3 A=60 V10 Ω+r  ⟹  10+r=20  ⟹  r=10 Ω3\text{ A} = \frac{60\text{ V}}{10\,\Omega + r} \implies 10 + r = 20 \implies r = 10\,\Omega
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Mărimea Pmax⁡=E24rP_{\max} = \frac{E^2}{4 r} reprezintă puterea maximă pe care o poate transfera o sursă de tensiune electromotoare EE și rezistență internă rr către un circuit exterior (condiția de adaptare a sarcinii, când R=rR = r).
  • Unitatea de măsură a puterii în S.I. este Wattul (W\text{W}).
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Sursa are tensiunea electromotoare E=20 VE = 20\text{ V} și rezistența interioară r=4 Ωr = 4\,\Omega. Valorile rezistențelor sunt: R1=6 ΩR_1 = 6\,\Omega, R2=12 ΩR_2 = 12\,\Omega și R3=18 ΩR_3 = 18\,\Omega, iar ampermetrul este considerat ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\,\Omega). Determinați:

Schema circuitului electric cu R1, R2, R3, K, Rx

  • a. rezistența echivalentă a circuitului exterior sursei când întrerupătorul K este deschis;
  • b. valoarea tensiunii de la bornele sursei când întrerupătorul K este deschis;
  • c. valoarea lui RxR_x dacă, la închiderea întrerupătorului, rezistența echivalentă a circuitului exterior sursei devine Re′=12 ΩR_e' = 12\,\Omega;
  • d. valoarea tensiunii la bornele rezistorului RxR_x în condițiile punctului c..
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Rezistența echivalentă când K este deschis (3 puncte)

  • Când K este deschis, rezistorul RxR_x este deconectat, iar rezistoarele R1R_1, R2R_2 și R3R_3 sunt conectate în serie:
Re=R1+R2+R3R_e = R_1 + R_2 + R_3

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Re=6 Ω+12 Ω+18 Ω=36 ΩR_e = 6\,\Omega + 12\,\Omega + 18\,\Omega = 36\,\Omega

(1 punct - rezultat final Re=36 ΩR_e = 36\,\Omega)

b. Tensiunea la bornele sursei când K este deschis (4 puncte)

  • Intensitatea curentului prin circuit conform legii lui Ohm:
I=ERe+r=20 V36 Ω+4 Ω=2040=0,5 AI = \frac{E}{R_e + r} = \frac{20\text{ V}}{36\,\Omega + 4\,\Omega} = \frac{20}{40} = 0,5\text{ A}

(2 puncte)

  • Tensiunea la bornele sursei (tensiunea pe circuitul exterior):
U=I⋅Re=0,5 A⋅36 Ω=18 VU = I \cdot R_e = 0,5\text{ A} \cdot 36\,\Omega = 18\text{ V}

(1 punct)

(1 punct - rezultat final U=18 VU = 18\text{ V})

c. Valoarea rezistenței RxR_x când K este închis (4 puncte)

  • La închiderea întrerupătorului K, rezistoarele R2R_2 și R3R_3 rămân în serie:
R23=R2+R3=12 Ω+18 Ω=30 ΩR_{23} = R_2 + R_3 = 12\,\Omega + 18\,\Omega = 30\,\Omega

(1 punct)

  • Gruparea serie formată din R2R_2 și R3R_3 este conectată în paralel cu RxR_x:
Rp=Rx⋅R23Rx+R23=30RxRx+30R_p = \frac{R_x \cdot R_{23}}{R_x + R_{23}} = \frac{30 R_x}{R_x + 30}

(1 punct)

  • Rezistența exterioară totală este legată în serie cu R1R_1:
Re′=R1+Rp  ⟹  12=6+Rp  ⟹  Rp=6 ΩR_e' = R_1 + R_p \implies 12 = 6 + R_p \implies R_p = 6\,\Omega

(1 punct)

  • Egalând:
30RxRx+30=6  ⟹  30Rx=6Rx+180  ⟹  24Rx=180  ⟹  Rx=7,5 Ω\frac{30 R_x}{R_x + 30} = 6 \implies 30 R_x = 6 R_x + 180 \implies 24 R_x = 180 \implies R_x = 7,5\,\Omega

(1 punct - rezultat final Rx=7,5 ΩR_x = 7,5\,\Omega)

d. Tensiunea la bornele lui RxR_x când K este închis (4 puncte)

  • Curentul debitat de sursă prin circuitul exterior este:
I′=ERe′+r=20 V12 Ω+4 Ω=2016=1,25 AI' = \frac{E}{R_e' + r} = \frac{20\text{ V}}{12\,\Omega + 4\,\Omega} = \frac{20}{16} = 1,25\text{ A}

(2 puncte)

  • Tensiunea la bornele rezistorului RxR_x este aceeași cu tensiunea pe întreaga grupare paralel RpR_p:
Ux=Up=I′⋅RpU_x = U_p = I' \cdot R_p

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Ux=1,25 A⋅6 Ω=7,5 VU_x = 1,25\text{ A} \cdot 6\,\Omega = 7,5\text{ V}

(1 punct - rezultat final Ux=7,5 VU_x = 7,5\text{ V})


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Cele două rezistoare au rezistențele electrice R1=R2=40 ΩR_1 = R_2 = 40\,\Omega, iar rezistența interioară a bateriei este r=10 Ωr = 10\,\Omega. Atunci când întrerupătorul K este deschis, ampermetrul ideal (RA≅0 ΩR_A \cong 0\,\Omega) indică I0=0,6 AI_0 = 0,6\text{ A}, iar când întrerupătorul este închis ampermetrul indică I1=0,5 AI_1 = 0,5\text{ A}. Determinați:

Schema circuitului cu R1, R2, baterie, K, A

  • a. puterea disipată de rezistorul R1R_1 când întrerupătorul este deschis;
  • b. energia dezvoltată de rezistorul R2R_2 în Δt=320 s\Delta t = 320\text{ s} dacă întrerupătorul este închis;
  • c. puterea dezvoltată pe circuitul exterior bateriei atunci când întrerupătorul este închis;
  • d. randamentul circuitului dacă întrerupătorul este deschis.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Puterea disipată de rezistorul R1R_1 cu K deschis (3 puncte)

  • Cu K deschis, rezistorul R2R_2 este deconectat, curentul prin R1R_1 fiind chiar curentul măsurat de ampermetru I0=0,6 AI_0 = 0,6\text{ A}:
P1=R1I02P_1 = R_1 I_0^2

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
P1=40 Ω⋅(0,6 A)2=40⋅0,36=14,4 WP_1 = 40\,\Omega \cdot (0,6\text{ A})^2 = 40 \cdot 0,36 = 14,4\text{ W}

(1 punct - rezultat final P1=14,4 WP_1 = 14,4\text{ W})

b. Energia dezvoltată de rezistorul R2R_2 cu K închis (4 puncte)

  • Când K este închis, rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în paralel, având aceeași tensiune la borne:
U2=U1=R1I1U_2 = U_1 = R_1 I_1

(2 puncte)

  • Cu I1=0,5 AI_1 = 0,5\text{ A} prin ramura lui R1R_1:
U1=40 Ω⋅0,5 A=20 VU_1 = 40\,\Omega \cdot 0,5\text{ A} = 20\text{ V}
  • Energia dezvoltată prin efect Joule de R2R_2 în timpul Δt=320 s\Delta t = 320\text{ s} este:
W2=U22R2ΔtW_2 = \frac{U_2^2}{R_2} \Delta t

(1 punct)

  • Înlocuind numeric:
W2=(20 V)240 Ω⋅320 s=40040⋅320=10⋅320=3200 J=3,2 kJW_2 = \frac{(20\text{ V})^2}{40\,\Omega} \cdot 320\text{ s} = \frac{400}{40} \cdot 320 = 10 \cdot 320 = 3200\text{ J} = 3,2\text{ kJ}

(1 punct - rezultat final W2=3,2 kJW_2 = 3,2\text{ kJ})

c. Puterea dezvoltată pe circuitul exterior cu K închis (4 puncte)

  • Puterea dezvoltată pe fiecare ramură:
    • pe rezistorul R1R_1:
P1′=R1I12=40⋅0,52=10 WP_1' = R_1 I_1^2 = 40 \cdot 0,5^2 = 10\text{ W}

(1 punct)

  • pe rezistorul R2R_2:
P2=U22R2=20240=10 WP_2 = \frac{U_2^2}{R_2} = \frac{20^2}{40} = 10\text{ W}

(1 punct)

  • Puterea totală exterioară este suma puterilor disipate pe rezistoarele din circuit:
P=P1′+P2=10 W+10 W=20 WP = P_1' + P_2 = 10\text{ W} + 10\text{ W} = 20\text{ W}

(1 punct)

(1 punct - rezultat final P=20 WP = 20\text{ W})

d. Randamentul circuitului cu K deschis (4 puncte)

  • Când K este deschis, rezistența exterioară este doar R1=40 ΩR_1 = 40\,\Omega:
η=R1R1+r\eta = \frac{R_1}{R_1 + r}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
η=40 Ω40 Ω+10 Ω=4050=0,8=80%\eta = \frac{40\,\Omega}{40\,\Omega + 10\,\Omega} = \frac{40}{50} = 0,8 = 80\%

(1 punct - rezultat final η=80%\eta = 80\%)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Două radiații luminoase au frecvențele ν1=0,5⋅1015 Hz\nu_1 = 0,5 \cdot 10^{15}\text{ Hz} și ν2=5⋅1014 Hz\nu_2 = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}. Raportul frecvențelor celor două radiații ν1ν2\frac{\nu_1}{\nu_2} este egal cu:

  • a. 0,10,1
  • b. 11 (3p)
  • c. 1010
  • d. 100100

2. Imaginea unui obiect real într-o oglindă plană este:

  • a. reală și dreaptă
  • b. reală și răsturnată
  • c. virtuală și dreaptă (3p)
  • d. virtuală și răsturnată

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, energia ε\varepsilon a unui foton poate fi calculată cu relația:

  • a. ε=hν\varepsilon = h \nu (3p)
  • b. ε=hλ\varepsilon = \frac{h}{\lambda}
  • c. ε=hc\varepsilon = h c
  • d. ε=hm\varepsilon = h m

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența energiei cinetice maxime a electronilor emiși de energia fotonilor radiației monocromatice incidente pe catod, în cazul efectului fotoelectric extern. Dacă ε1\varepsilon_1 este mai mare decât LL cu 1 eV1\text{ eV}, valoarea lui Ec1E_{c1} este:

Dependența energiei cinetice maxime de energia fotonilor

  • a. 0,5 eV0,5\text{ eV}
  • b. 1 eV1\text{ eV} (3p)
  • c. 1,5 eV1,5\text{ eV}
  • d. 2 eV2\text{ eV}

5. Un obiect se găsește în fața unei oglinzi plane la distanța de 0,5 m0,5\text{ m} față de aceasta. Distanța dintre obiect și imaginea obiectului în oglinda plană este egală cu:

  • a. 0,25 m0,25\text{ m}
  • b. 0,5 m0,5\text{ m}
  • c. 1 m1\text{ m} (3p)
  • d. 1,5 m1,5\text{ m}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Scriem ambele frecvențe cu aceeași putere a lui 10:
ν1=0,5⋅1015 Hz=5⋅1014 Hz\nu_1 = 0,5 \cdot 10^{15}\text{ Hz} = 5 \cdot 10^{14}\text{ Hz} ν1ν2=5⋅1014 Hz5⋅1014 Hz=1\frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}}{5 \cdot 10^{14}\text{ Hz}} = 1
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Oglinda plană formează pentru un obiect real o imagine virtuală, dreaptă și simetrică față de planul oglinzii.
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform ipotezei cuantice a lui Planck, energia unei cuante de lumină (foton) este direct proporțională cu frecvența radiației:
ε=hν\varepsilon = h \nu
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform ecuației lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern:
ε=L+Ec,max⁡  ⟹  Ec,max⁡=ε−L\varepsilon = L + E_{c,\max} \implies E_{c,\max} = \varepsilon - L
  • Dacă ε1=L+1 eV\varepsilon_1 = L + 1\text{ eV}, atunci:
Ec1=(L+1 eV)−L=1 eVE_{c1} = (L + 1\text{ eV}) - L = 1\text{ eV}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Imaginea formată de o oglindă plană este situată la aceeași distanță în spatele oglinzii ca și obiectul în fața ei (dimg=dobj=0,5 md_{\text{img}} = d_{\text{obj}} = 0,5\text{ m}).
  • Distanța totală dintre obiect și imaginea sa este:
d=dobj+dimg=0,5 m+0,5 m=1 md = d_{\text{obj}} + d_{\text{img}} = 0,5\text{ m} + 0,5\text{ m} = 1\text{ m}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect luminos cu înălțimea de 5 mm5\text{ mm} este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri L, la distanța de 30 cm30\text{ cm} față de lentilă. Convergența lentilei este C=5 m−1C = 5\text{ m}^{-1}.

  • a. Calculați distanța dintre imaginea obiectului și lentilă.
  • b. Determinați distanța dintre obiect și imagine.
  • c. Calculați înălțimea imaginii obiectului.
  • d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația dată.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Distanța dintre imagine și lentilă (4 puncte)

  • Distanța focală a lentilei este inversul convergenței:
f=1C=15 m−1=0,2 m=20 cmf = \frac{1}{C} = \frac{1}{5\text{ m}^{-1}} = 0,2\text{ m} = 20\text{ cm}

(1 punct)

  • Obiectul real fiind situat la 30 cm30\text{ cm} în fața lentilei, coordonata sa pe axa optică este x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}.
  • Formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Înlocuind numeric:
1x2−1−30=120  ⟹  1x2=120−130=3−260=160 cm  ⟹  x2=60 cm\frac{1}{x_2} - \frac{1}{-30} = \frac{1}{20} \implies \frac{1}{x_2} = \frac{1}{20} - \frac{1}{30} = \frac{3 - 2}{60} = \frac{1}{60\text{ cm}} \implies x_2 = 60\text{ cm}

(1 punct - rezultat final x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm})

b. Distanța dintre obiect și imagine (3 puncte)

  • Obiectul este real (x1<0x_1 < 0), iar imaginea este reală (x2>0x_2 > 0), aflându-se de o parte și de alta a lentilei:
d=−x1+x2=∣x1∣+x2d = -x_1 + x_2 = |x_1| + x_2

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
d=30 cm+60 cm=90 cmd = 30\text{ cm} + 60\text{ cm} = 90\text{ cm}

(1 punct - rezultat final d=90 cmd = 90\text{ cm})

c. Înălțimea imaginii obiectului (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este:
β=x2x1=60 cm−30 cm=−2\beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{60\text{ cm}}{-30\text{ cm}} = -2

(2 puncte)

  • Relația dintre dimensiunile liniare:
β=y2y1  ⟹  y2=β⋅y1\beta = \frac{y_2}{y_1} \implies y_2 = \beta \cdot y_1

(1 punct)

  • Cu y1=5 mmy_1 = 5\text{ mm}:
y2=−2⋅5 mm=−10 mmy_2 = -2 \cdot 5\text{ mm} = -10\text{ mm}
  • Semnul minus indică o imagine răsturnată; înălțimea (modulul) imaginii este de 10 mm10\text{ mm}.

(1 punct - rezultat final y2=−10 mmy_2 = -10\text{ mm} sau înălțimea ∣y2∣=10 mm|y_2| = 10\text{ mm})

d. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)

Construcția imaginii prin lentilă convergentă

(4 puncte - construcția corectă și completă a mersului razelor de lumină)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O rază de lumină care se propagă prin aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1) întâlnește suprafața plană a unui mediu optic transparent. La suprafața plană a mediului optic raza de lumină suferă atât fenomenul de reflexie, cât și fenomenul de refracție. Unghiul format de raza incidentă cu raza reflectată este α=90∘\alpha = 90^\circ, iar unghiul format de raza incidentă cu raza refractată este δ=15∘\delta = 15^\circ. Determinați:

  • a. unghiul de incidență al razei de lumină pe mediul optic;
  • b. unghiul format de raza reflectată cu raza refractată;
  • c. indicele de refracție al mediului optic;
  • d. viteza de propagare a luminii în mediul optic transparent.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Unghiul de incidență (3 puncte)

  • Conform primei legi a reflexiei, unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidență: i′=ii' = i.
  • Unghiul dintre raza incidentă și cea reflectată este α=i+i′=2i\alpha = i + i' = 2 i:
i=α2i = \frac{\alpha}{2}

(2 puncte)

  • Înlocuind α=90∘\alpha = 90^\circ:
i=90∘2=45∘i = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

(1 punct - rezultat final i=45∘i = 45^\circ)

b. Unghiul format de raza reflectată cu raza refractată (4 puncte)

  • Deviația razei la refracție este diferența unghiulară dintre direcția incidentă și cea refractată: δ=i−r\delta = i - r:
r=i−δr = i - \delta

(2 puncte)

  • Cu i=45∘i = 45^\circ și δ=15∘\delta = 15^\circ:
r=45∘−15∘=30∘r = 45^\circ - 15^\circ = 30^\circ
  • Unghiul β\beta format de raza reflectată și cea refractată se deduce geometric observând că unghiul total în jurul punctului de incidență pe normală este format din ii, unghiul reflectată-normală i′i', unghiul β\beta și rr:
β=180∘−(i′+r)=180∘−(i+r)\beta = 180^\circ - (i' + r) = 180^\circ - (i + r)

(1 punct)

  • Calcul numeric:
β=180∘−(45∘+30∘)=180∘−75∘=105∘\beta = 180^\circ - (45^\circ + 30^\circ) = 180^\circ - 75^\circ = 105^\circ

(1 punct - rezultat final β=105∘\beta = 105^\circ)

c. Indicele de refracție al mediului optic (4 puncte)

  • Legea refracției a lui Snell-Descartes:
naersin⁡i=nsin⁡r  ⟹  n=sin⁡isin⁡rn_{\text{aer}} \sin i = n \sin r \implies n = \frac{\sin i}{\sin r}

(3 puncte)

  • Înlocuind unghiurile i=45∘i = 45^\circ și r=30∘r = 30^\circ:
n=sin⁡45∘sin⁡30∘=2212=2≅1,41n = \frac{\sin 45^\circ}{\sin 30^\circ} = \frac{\frac{\sqrt{2}}{2}}{\frac{1}{2}} = \sqrt{2} \cong 1,41

(1 punct - rezultat final n=2≅1,41n = \sqrt{2} \cong 1,41)

d. Viteza de propagare a luminii în mediul optic (4 puncte)

  • Relația de definiție a indicelui de refracție absolut:
n=cv  ⟹  v=cnn = \frac{c}{v} \implies v = \frac{c}{n}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, n=2≈1,414n = \sqrt{2} \approx 1,414):
v=3⋅108 m/s2≅2,1⋅108 m/sv = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{\sqrt{2}} \cong 2,1 \cdot 10^8\text{ m/s}

(1 punct - rezultat final v≅2,1⋅108 m/sv \cong 2,1 \cdot 10^8\text{ m/s})