BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2022Model Oficial

Bacalaureat 2022 - Fizică Tehnologic (Model Oficial)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Două automobile se deplasează cu vitezele v1=54 km/hv_1 = 54\text{ km/h} și v2=10 m/sv_2 = 10\text{ m/s}. Raportul vitezelor celor două automobile v1v2\frac{v_1}{v_2} este egal cu:

  • a. 0,50,5
  • b. 11
  • c. 1,51,5 (3p)
  • d. 22

2. Trei corpuri cu masele m1>m2=m3m_1 > m_2 = m_3 cad liber în câmp gravitațional. Dacă se neglijează forțele de rezistență, între accelerațiile celor trei corpuri există relația:

  • a. a1>a2=a3a_1 > a_2 = a_3
  • b. a1<a2=a3a_1 < a_2 = a_3
  • c. a1=a2=a3a_1 = a_2 = a_3 (3p)
  • d. a1>a2>a3a_1 > a_2 > a_3

3. Un resort elastic, având constanta elastică kk, este alungit cu Δℓ\Delta \ell. Modulul forței elastice este:

  • a. Fe=k⋅ΔℓF_e = k \cdot \Delta \ell (3p)
  • b. Fe=k⋅Δℓ2F_e = k \cdot \Delta \ell^2
  • c. Fe=ΔℓkF_e = \frac{\Delta \ell}{k}
  • d. Fe=kΔℓF_e = \frac{k}{\Delta \ell}

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența de timp a forței rezultante care acționează asupra unui corp. Valoarea forței rezultante la momentul t=3 st = 3\text{ s} este egală cu:

Graficul forței rezultante în funcție de timp

  • a. 8 N8\text{ N}
  • b. 6 N6\text{ N} (3p)
  • c. 4 N4\text{ N}
  • d. 2 N2\text{ N}

5. Pornind din repaus, un ghepard atinge viteza v=22,5 m/sv = 22,5\text{ m/s} în intervalul de timp Δt=2,5 s\Delta t = 2,5\text{ s}. Accelerația medie a ghepardului este egală cu:

  • a. a=3 m/s2a = 3\text{ m/s}^2
  • b. a=5 m/s2a = 5\text{ m/s}^2
  • c. a=7 m/s2a = 7\text{ m/s}^2
  • d. a=9 m/s2a = 9\text{ m/s}^2 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Transformăm prima viteză în unități din Sistemul Internațional:
v1=54 km/h=543,6 m/s=15 m/sv_1 = 54\text{ km/h} = \frac{54}{3,6}\text{ m/s} = 15\text{ m/s}
  • Calculăm raportul vitezelor:
v1v2=15 m/s10 m/s=1,5\frac{v_1}{v_2} = \frac{15\text{ m/s}}{10\text{ m/s}} = 1,5
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • În cădere liberă în vid (neglijând rezistența aerului), singura forță care acționează asupra fiecărui corp este greutatea sa:
G⃗=m⋅g⃗\vec{G} = m \cdot \vec{g}
  • Conform principiului al II-lea al mecanicii:
m⋅a⃗=m⋅g⃗  ⟹  a⃗=g⃗m \cdot \vec{a} = m \cdot \vec{g} \implies \vec{a} = \vec{g}
  • Accelerația tuturor corpurilor în cădere liberă este identică și egală cu accelerația gravitațională locală gg, independent de masa lor:
a1=a2=a3=g=10 m/s2a_1 = a_2 = a_3 = g = 10\text{ m/s}^2
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Legea lui Hooke pentru deformarea elastică unidimensională a unui resort de constantă elastică kk supus unei alungiri Δℓ\Delta \ell exprimă modulul forței elastice prin:
Fe=k⋅ΔℓF_e = k \cdot \Delta \ell
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Din graficul F(t)F(t), forța variază liniar în funcție de timp conform ecuației unei drepte ce trece prin origine:
F(t)=c⋅tF(t) = c \cdot t
  • Observăm din caroiaj că la momentul t=5 st = 5\text{ s}, forța atinge valoarea F=10 NF = 10\text{ N}. Panta este:
c=10 N5 s=2 N/sc = \frac{10\text{ N}}{5\text{ s}} = 2\text{ N/s}
  • La momentul t=3 st = 3\text{ s}, valoarea forței rezultante este:
F(3 s)=2 N/s⋅3 s=6 NF(3\text{ s}) = 2\text{ N/s} \cdot 3\text{ s} = 6\text{ N}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Prin definiție, modulul accelerației medii este raportul dintre variația vitezei și durata intervalului de timp:
am=ΔvΔt=v−v0Δta_m = \frac{\Delta v}{\Delta t} = \frac{v - v_0}{\Delta t}
  • Deoarece ghepardul pornește din repaus (v0=0v_0 = 0):
am=22,5 m/s−02,5 s=9 m/s2a_m = \frac{22,5\text{ m/s} - 0}{2,5\text{ s}} = 9\text{ m/s}^2
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp, având masa m=1 kgm = 1\text{ kg}, urcă uniform de-a lungul unui plan înclinat, sub acțiunea unei forțe F⃗\vec{F} paralele cu planul înclinat. Planul înclinat formează unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ cu orizontala. Forța de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat are valoarea Ff=5 NF_{\text{f}} = 5\text{ N}.

a. Reprezentați forțele ce acționează asupra corpului în timpul urcării pe planul înclinat. (4p)

b. Determinați valoarea forței de tracțiune F⃗\vec{F}. (4p)

c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat. (4p)

d. Determinați valoarea accelerației corpului în timpul urcării pe planul înclinat sub acțiunea unei forțe de tracțiune F′=1,2⋅FF' = 1,2 \cdot F care înlocuiește forța F⃗\vec{F}. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Reprezentarea forțelor (4 puncte)

Asupra corpului care urcă uniform pe planul înclinat acționează patru forțe:

  1. Greutatea G⃗\vec{G}, orientată pe verticală în jos, aplicată în centrul de masă al corpului;
  2. Reacțiunea normală N⃗\vec{N}, perpendiculară pe suprafața planului înclinat, orientată în sus;
  3. Forța de tracțiune F⃗\vec{F}, paralelă cu planul înclinat, orientată în susul planului (în sensul mișcării);
  4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_{\text{f}}, paralelă cu planul înclinat, orientată în josul planului (în sens contrar mișcării).

Reprezentarea forțelor pe planul înclinat

(Reprezentarea corectă a tuturor forțelor: 4p)

b. Determinarea forței de tracțiune F⃗\vec{F} (4 puncte)

  • Mișcarea corpului este rectilinie și uniformă (a⃗=0\vec{a} = 0). Condiția de echilibru dinamic pe direcția paralelă cu planul înclinat (OxOx, orientată în susul planului) este:
F−Gt−Ff=0F - G_t - F_{\text{f}} = 0

(2 puncte)

  • Componenta tangențială a greutății este:
Gt=mgsin⁡αG_t = m g \sin \alpha

(1 punct)

  • Înlocuim datele numerice:
Gt=1 kg⋅10 m/s2⋅sin⁡30∘=10⋅0,5=5 NG_t = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \sin 30^\circ = 10 \cdot 0,5 = 5\text{ N} F=Gt+Ff=5 N+5 N=10 NF = G_t + F_{\text{f}} = 5\text{ N} + 5\text{ N} = 10\text{ N}

(Rezultat final: F=10 NF = 10\text{ N} - 1 punct)

c. Calculul coeficientului de frecare la alunecare μ\mu (4 puncte)

  • Pe direcția perpendiculară pe planul înclinat (OyOy), proiecția forțelor asigură echilibrul corpului:
N−Gn=0  ⟹  N=mgcos⁡αN - G_n = 0 \implies N = m g \cos \alpha

(2 puncte)

N=1 kg⋅10 m/s2⋅cos⁡30∘=10⋅32=53 NN = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \cos 30^\circ = 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ N}
  • Legea frecării la alunecare este:
Ff=μ⋅NF_{\text{f}} = \mu \cdot N

(1 punct)

  • Rezultă coeficientul de frecare:
μ=FfN=553=13=33≈0,58\mu = \frac{F_{\text{f}}}{N} = \frac{5}{5\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{3} \approx 0,58

(Rezultat final: μ=33≈0,58\mu = \frac{\sqrt{3}}{3} \approx 0,58 - 1 punct)

d. Accelerația corpului sub acțiunea forței F′F' (3 puncte)

  • Noua forță de tracțiune are modulul:
F′=1,2⋅F=1,2⋅10 N=12 NF' = 1,2 \cdot F = 1,2 \cdot 10\text{ N} = 12\text{ N}
  • Conform principiului al II-lea al mecanicii pe axa OxOx paralelă cu planul:
F′−Gt−Ff=m⋅aF' - G_t - F_{\text{f}} = m \cdot a F′−mgsin⁡α−Ff=m⋅aF' - m g \sin \alpha - F_{\text{f}} = m \cdot a

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
12−5−5=1⋅a  ⟹  a=2 m/s212 - 5 - 5 = 1 \cdot a \implies a = 2\text{ m/s}^2

(Rezultat final: a=2 m/s2a = 2\text{ m/s}^2 - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp cu masa m=1 kgm = 1\text{ kg} este lansat cu viteza v0=3 m/sv_0 = 3\text{ m/s} de-a lungul unei suprafețe orizontale pe care se deplasează cu frecare. După ce corpul a parcurs distanța d=2 md = 2\text{ m}, asupra lui acționează, suplimentar, o forță orizontală constantă F⃗\vec{F} care îl frânează pe distanța x=10 cmx = 10\text{ cm}, până la oprire. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este μ=0,2\mu = 0,2, iar frecarea cu aerul se neglijează. Calculați:

a. energia cinetică a corpului în momentul lansării; (3p)

b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe distanța dd; (4p)

c. valoarea vitezei corpului după ce a parcurs distanța dd; (4p)

d. lucrul mecanic efectuat de forța orizontală constantă F⃗\vec{F}, pe distanța xx, până la oprirea corpului. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Energia cinetică inițială a corpului (3 puncte)

  • Formula energiei cinetice este:
Ec0=mv022E_{c0} = \frac{m v_0^2}{2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ec0=1 kg⋅(3 m/s)22=92 J=4,5 JE_{c0} = \frac{1\text{ kg} \cdot (3\text{ m/s})^2}{2} = \frac{9}{2}\text{ J} = 4,5\text{ J}

(Rezultat final: Ec0=4,5 JE_{c0} = 4,5\text{ J} - 1 punct)

b. Lucrul mecanic al forței de frecare pe distanța dd (4 puncte)

  • Pe suprafața orizontală, reacțiunea normală este egală cu greutatea:
N=mgN = m g

(1 punct)

  • Modulul forței de frecare la alunecare este:
Ff=μN=μmg=0,2⋅1 kg⋅10 m/s2=2 NF_{\text{f}} = \mu N = \mu m g = 0,2 \cdot 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 2\text{ N}

(1 punct)

  • Forța de frecare acționează în sens opus deplasării (cos⁡180∘=−1\cos 180^\circ = -1), deci lucrul mecanic este rezistent:
LFf=−Ff⋅dL_{F_{\text{f}}} = -F_{\text{f}} \cdot d

(1 punct)

LFf=−2 N⋅2 m=−4 JL_{F_{\text{f}}} = -2\text{ N} \cdot 2\text{ m} = -4\text{ J}

(Rezultat final: LFf=−4 JL_{F_{\text{f}}} = -4\text{ J} - 1 punct)

c. Viteza corpului după parcurgerea distanței dd (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice între momentul lansării și momentul parcurgerii distanței dd:
ΔEc=LFf  ⟺  mv22−mv022=LFf\Delta E_c = L_{F_{\text{f}}} \iff \frac{m v^2}{2} - \frac{m v_0^2}{2} = L_{F_{\text{f}}}

(2 puncte)

ΔEc=mv22−Ec0\Delta E_c = \frac{m v^2}{2} - E_{c0}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile cunoscute:
1⋅v22−4,5=−4  ⟹  v22=0,5  ⟹  v2=1 m2/s2  ⟹  v=1 m/s\frac{1 \cdot v^2}{2} - 4,5 = -4 \implies \frac{v^2}{2} = 0,5 \implies v^2 = 1\text{ m}^2/\text{s}^2 \implies v = 1\text{ m/s}

(Rezultat final: v=1 m/sv = 1\text{ m/s} - 1 punct)

d. Lucrul mecanic al forței de frânare F⃗\vec{F} pe distanța xx (4 puncte)

  • Distanța de frânare este x=10 cm=0,1 mx = 10\text{ cm} = 0,1\text{ m}. Corpul se oprește, deci viteza finală este vf=0v_f = 0.
  • Variația energiei cinetice pe această porțiune este:
ΔEc′=0−mv22=−1⋅122=−0,5 J\Delta E_c' = 0 - \frac{m v^2}{2} = -\frac{1 \cdot 1^2}{2} = -0,5\text{ J}

(1 punct)

  • Pe distanța xx, forța de frecare continuă să acționeze:
LFf′=−μmgx=−2 N⋅0,1 m=−0,2 JL_{F_{\text{f}}}' = -\mu m g x = -2\text{ N} \cdot 0,1\text{ m} = -0,2\text{ J}

(1 punct)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc′=LF+LFf′\Delta E_c' = L_F + L_{F_{\text{f}}}'

(1 punct)

  • Deducem lucrul mecanic efectuat de forța constantă F⃗\vec{F}:
LF=ΔEc′−LFf′=−0,5 J−(−0,2 J)=−0,3 JL_F = \Delta E_c' - L_{F_{\text{f}}}' = -0,5\text{ J} - (-0,2\text{ J}) = -0,3\text{ J}

(Rezultat final: LF=−0,3 JL_F = -0,3\text{ J} - 1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul νRT\nu R T este:

  • a. mol\text{mol}
  • b. J⋅mol−1⋅K−1\text{J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}
  • c. m⋅s−1\text{m}\cdot\text{s}^{-1}
  • d. J\text{J} (3p)

2. O masă m=40 gm = 40\text{ g} de apă (capa˘=4200 J/(kg⋅K)c_{\text{apă}} = 4200\text{ J/(kg}\cdot\text{K)}) este încălzită de la temperatura t1=30∘Ct_1 = 30^\circ\text{C} la temperatura t2=40∘Ct_2 = 40^\circ\text{C}. Căldura necesară este:

  • a. 1680 J1680\text{ J} (3p)
  • b. 4200 J4200\text{ J}
  • c. 237 kJ237\text{ kJ}
  • d. 1680 kJ1680\text{ kJ}

3. O cantitate dată de gaz ideal primește căldură într-o:

  • a. comprimare adiabatică
  • b. comprimare izobară
  • c. destindere izotermă (3p)
  • d. răcire izocoră

4. O cantitate de gaz perfect suferă o transformare descrisă de legea p⋅T−1=ct.p \cdot T^{-1} = \text{ct.} din starea 1 cu t1=27∘Ct_1 = 27^\circ\text{C} și p1=1,2⋅105 Pap_1 = 1,2 \cdot 10^5\text{ Pa} în starea 2 în care p2=3,6⋅105 Pap_2 = 3,6 \cdot 10^5\text{ Pa}. Temperatura stării 2 este:

  • a. T2=100 KT_2 = 100\text{ K}
  • b. T2=900 KT_2 = 900\text{ K} (3p)
  • c. t2=81∘Ct_2 = 81^\circ\text{C}
  • d. t2=300∘Ct_2 = 300^\circ\text{C}

5. O cantitate de He\text{He}, considerat gaz ideal, trece din starea 1 în starea 2 fie prin procesul 1→a→21 \to a \to 2 fie prin procesul 1→b→21 \to b \to 2. Afirmația corectă este:

Diagrama proceselor de trecere între starea 1 și starea 2

  • a. ΔU1a2>ΔU1b2\Delta U_{1a2} > \Delta U_{1b2}
  • b. ΔU1a2<ΔU1b2\Delta U_{1a2} < \Delta U_{1b2}
  • c. L1a2=L1b2L_{1a2} = L_{1b2}
  • d. L1a=Lb2L_{1a} = L_{b2} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal:
pV=νRTp V = \nu R T
  • Produsul pVp V are dimensiunea unui lucru mecanic / energie:
[νRT]=[p]⋅[V]=Nm2⋅m3=N⋅m=J[\nu R T] = [p] \cdot [V] = \frac{\text{N}}{\text{m}^2} \cdot \text{m}^3 = \text{N}\cdot\text{m} = \text{J}
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Căldura absorbită este dată de relația calorimetrică:
Q=mcapa˘ΔtQ = m c_{\text{apă}} \Delta t
  • Convertind masa în kg\text{kg}: m=40 g=0,04 kgm = 40\text{ g} = 0,04\text{ kg}, iar variația de temperatură este Δt=40−30=10∘C=10 K\Delta t = 40 - 30 = 10^\circ\text{C} = 10\text{ K}:
Q=0,04 kg⋅4200 J/(kg⋅K)⋅10 K=1680 JQ = 0,04\text{ kg} \cdot 4200\text{ J/(kg}\cdot\text{K)} \cdot 10\text{ K} = 1680\text{ J}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Analizăm principiul I al termodinamicii (Q=ΔU+LQ = \Delta U + L) pentru fiecare proces:
    • Comprimare adiabatică: Q=0Q = 0 prin definiție;
    • Comprimare izobară: L<0L < 0 și ΔT<0  ⟹  Q=νCpΔT<0\Delta T < 0 \implies Q = \nu C_p \Delta T < 0 (cedează căldură);
    • Destindere izotermă: ΔU=0\Delta U = 0 și V2>V1  ⟹  L>0  ⟹  Q=L>0V_2 > V_1 \implies L > 0 \implies Q = L > 0 (primește căldură);
    • Răcire izocoră: L=0L = 0 și ΔT<0  ⟹  Q=νCVΔT<0\Delta T < 0 \implies Q = \nu C_V \Delta T < 0 (cedează căldură).
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Relația p⋅T−1=ct.  ⟺  pT=ct.p \cdot T^{-1} = \text{ct.} \iff \frac{p}{T} = \text{ct.} reprezintă ecuația unei transformări izocore (legea lui Charles).
  • Temperatura stării inițiale în scara Kelvin este:
T1=t1+273,15≈27+273=300 KT_1 = t_1 + 273,15 \approx 27 + 273 = 300\text{ K}
  • Aplicând legea transformării:
p1T1=p2T2  ⟹  T2=T1⋅p2p1=300 K⋅3,6⋅105 Pa1,2⋅105 Pa=300⋅3=900 K\frac{p_1}{T_1} = \frac{p_2}{T_2} \implies T_2 = T_1 \cdot \frac{p_2}{p_1} = 300\text{ K} \cdot \frac{3,6 \cdot 10^5\text{ Pa}}{1,2 \cdot 10^5\text{ Pa}} = 300 \cdot 3 = 900\text{ K}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • În graficul p−Vp-V:
    • Procesul 1→a1 \to a este o transformare izocoră la volumul V1V_1 (V=const.V = \text{const.}), deci variația de volum este nulă:
L1a=0L_{1a} = 0
  • Procesul b→2b \to 2 este o transformare izocoră la volumul V2V_2 (V=const.V = \text{const.}), deci variația de volum este nulă:
Lb2=0L_{b2} = 0
  • Rezultă L1a=Lb2=0L_{1a} = L_{b2} = 0.
  • (Observație: Energia internă este funcție de stare, deci ΔU1a2=ΔU1b2\Delta U_{1a2} = \Delta U_{1b2}, invalidând opțiunile a și b; iar lucrul mecanic total L1a2>L1b2L_{1a2} > L_{1b2} fiind egal cu aria de sub grafic, invalidând opțiunea c).
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O butelie cu volumul V=16,62 LV = 16,62\text{ L} conține un amestec de oxigen (μ1=32 g/mol\mu_1 = 32\text{ g/mol}) și heliu (μ2=4 g/mol\mu_2 = 4\text{ g/mol}) în raportul molar ν1ν2=23\frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{2}{3}. La temperatura t=27∘Ct = 27^\circ\text{C}, presiunea amestecului de gaze din butelie este p=1,5⋅106 Pap = 1,5 \cdot 10^6\text{ Pa}. Determinați:

a. masa unui atom de heliu; (3p)

b. numărul total de molecule de gaz din butelie; (4p)

c. masa amestecului de gaze din butelie; (4p)

d. presiunea amestecului de gaze din butelie dacă temperatura gazului a crescut cu ΔT=20 K\Delta T = 20\text{ K}. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Masa unui atom de heliu (3 puncte)

  • Masa unui atom (moleculă monoatomică de heliu) este raportul dintre masa molară și numărul lui Avogadro:
m02=μ2NAm_{02} = \frac{\mu_2}{N_A}

(2 puncte)

  • Calcul numeric (folosind μ2=4 g/mol=4⋅10−3 kg/mol\mu_2 = 4\text{ g/mol} = 4 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}):
m02=4⋅10−3 kg/mol6,02⋅1023 mol−1≈6,64⋅10−27 kg≈6,6⋅10−27 kgm_{02} = \frac{4 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}} \approx 6,64 \cdot 10^{-27}\text{ kg} \approx 6,6 \cdot 10^{-27}\text{ kg}

(Rezultat final: m02≅6,6⋅10−27 kgm_{02} \cong 6,6 \cdot 10^{-27}\text{ kg} - 1 punct)

b. Numărul total de molecule de gaz din butelie (4 puncte)

  • Temperatura absolută inițială este:
T=t+T0=27+273=300 KT = t + T_0 = 27 + 273 = 300\text{ K}

(1 punct)

  • Cantitatea totală de substanță din butelie ν\nu se obține din ecuația Clapeyron-Mendeleev, unde V=16,62 L=16,62⋅10−3 m3V = 16,62\text{ L} = 16,62 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3:
ν=pVRT\nu = \frac{p V}{R T}

(1 punct)

ν=1,5⋅106 Pa⋅16,62⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=249302493=10 mol\nu = \frac{1,5 \cdot 10^6\text{ Pa} \cdot 16,62 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{24930}{2493} = 10\text{ mol}
  • Numărul total de molecule este:
N=ν⋅NAN = \nu \cdot N_A

(1 punct)

N=10 mol⋅6,02⋅1023 mol−1=6,02⋅1024 moleculeN = 10\text{ mol} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1} = 6,02 \cdot 10^{24}\text{ molecule}

(Rezultat final: N=6,02⋅1024 moleculeN = 6,02 \cdot 10^{24}\text{ molecule} - 1 punct)

c. Masa amestecului de gaze din butelie (4 puncte)

  • Masa totală a amestecului este suma maselor componentelor:
m=m1+m2m = m_1 + m_2

(1 punct)

m=ν1μ1+ν2μ2m = \nu_1 \mu_1 + \nu_2 \mu_2

(1 punct)

  • Numărul total de moli este ν=ν1+ν2=10 mol\nu = \nu_1 + \nu_2 = 10\text{ mol}. Din raportul molar ν1ν2=23  ⟹  ν1=23ν2\frac{\nu_1}{\nu_2} = \frac{2}{3} \implies \nu_1 = \frac{2}{3}\nu_2:
23ν2+ν2=10  ⟹  53ν2=10  ⟹  ν2=6 mol  ⟹  ν1=4 mol\frac{2}{3}\nu_2 + \nu_2 = 10 \implies \frac{5}{3}\nu_2 = 10 \implies \nu_2 = 6\text{ mol} \implies \nu_1 = 4\text{ mol}

(1 punct)

  • Înlocuind în relația masei:
m=4 mol⋅32 g/mol+6 mol⋅4 g/mol=128 g+24 g=152 gm = 4\text{ mol} \cdot 32\text{ g/mol} + 6\text{ mol} \cdot 4\text{ g/mol} = 128\text{ g} + 24\text{ g} = 152\text{ g}

(Rezultat final: m=152 g=0,152 kgm = 152\text{ g} = 0,152\text{ kg} - 1 punct)

d. Presiunea amestecului după încălzire (4 puncte)

  • Butelia are volum constant (V=const.V = \text{const.}), gazul suferind o transformare izocoră. Noua temperatură este:
T2=T1+ΔT=300 K+20 K=320 KT_2 = T_1 + \Delta T = 300\text{ K} + 20\text{ K} = 320\text{ K}

(1 punct)

  • Conform legii transformării izocore:
p1T1=p2T2  ⟹  p2=p1⋅T2T1\frac{p_1}{T_1} = \frac{p_2}{T_2} \implies p_2 = p_1 \cdot \frac{T_2}{T_1}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
p2=1,5⋅106 Pa⋅320 K300 K=1,5⋅106⋅1615=1,6⋅106 Pap_2 = 1,5 \cdot 10^6\text{ Pa} \cdot \frac{320\text{ K}}{300\text{ K}} = 1,5 \cdot 10^6 \cdot \frac{16}{15} = 1,6 \cdot 10^6\text{ Pa}

(Rezultat final: p2=1,6⋅106 Pap_2 = 1,6 \cdot 10^6\text{ Pa} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate constantă de gaz (Cp=3RC_p = 3R) efectuează succesiunea de transformări reprezentate în figura alăturată în coordonate p−Vp-V. În procesul (1)→(2)(1) \to (2) temperatura gazului rămâne constantă. Se cunosc p1=8⋅105 Pap_1 = 8 \cdot 10^5\text{ Pa}, V1=1 dm3V_1 = 1\text{ dm}^3, V2=4V1V_2 = 4 V_1, T3=0,5T1T_3 = 0,5 T_1 și ln⁡2≅0,7\ln 2 \cong 0,7, determinați:

Graficul transformărilor în coordonate p-V

a. valoarea lucrului mecanic efectuat de gaz în procesul (1)→(2)(1) \to (2); (4p)

b. valoarea energiei interne a gazului în starea (2); (3p)

c. presiunea minimă atinsă de gaz în decursul transformărilor; (4p)

d. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea (3)→(4)(3) \to (4). (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Lucrul mecanic în transformarea izotermă (1)→(2)(1) \to (2) (4 puncte)

  • Procesul (1)→(2)(1) \to (2) fiind izoterm (T1=T2T_1 = T_2), lucrul mecanic se calculează cu formula:
L12=νRT1ln⁡V2V1L_{12} = \nu R T_1 \ln\frac{V_2}{V_1}

(2 puncte)

  • Din ecuația termică de stare în starea inițială: νRT1=p1V1\nu R T_1 = p_1 V_1:
p1V1=8⋅105 Pa⋅10−3 m3=800 Jp_1 V_1 = 8 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 800\text{ J}

(1 punct)

  • Cu V2=4V1V_2 = 4 V_1, avem ln⁡(V2/V1)=ln⁡4=2ln⁡2≅2⋅0,7=1,4\ln(V_2 / V_1) = \ln 4 = 2\ln 2 \cong 2 \cdot 0,7 = 1,4:
L12=800 J⋅1,4=1120 J=1,12 kJL_{12} = 800\text{ J} \cdot 1,4 = 1120\text{ J} = 1,12\text{ kJ}

(Rezultat final: L12=1,12 kJL_{12} = 1,12\text{ kJ} - 1 punct)

b. Energia internă a gazului în starea (2) (3 puncte)

  • Relația lui Robert Mayer leagă căldurile molare:
Cp=CV+R  ⟹  CV=Cp−R=3R−R=2RC_p = C_V + R \implies C_V = C_p - R = 3R - R = 2R

(1 punct)

  • Energia internă în starea (2) este:
U2=νCVT2U_2 = \nu C_V T_2

(1 punct)

  • Deoarece T2=T1T_2 = T_1:
U2=ν(2R)T1=2(νRT1)=2(p1V1)=2⋅800 J=1600 J=1,6 kJU_2 = \nu (2R) T_1 = 2(\nu R T_1) = 2(p_1 V_1) = 2 \cdot 800\text{ J} = 1600\text{ J} = 1,6\text{ kJ}

(Rezultat final: U2=1,6 kJU_2 = 1,6\text{ kJ} - 1 punct)

c. Presiunea minimă atinsă de gaz în ciclu (4 puncte)

  • Din diagrama p−Vp-V:
    • În transformarea izotermă (1)→(2)(1) \to (2):
p1V1=p2V2  ⟹  p2=p1⋅V1V2=8⋅105 Pa4=2⋅105 Pap_1 V_1 = p_2 V_2 \implies p_2 = p_1 \cdot \frac{V_1}{V_2} = \frac{8 \cdot 10^5\text{ Pa}}{4} = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct)

  • Transformarea (2)→(3)(2) \to (3) este izocoră la volumul V2=V3V_2 = V_3:
p3T3=p2T2=p2T1  ⟹  p3=p2⋅T3T1\frac{p_3}{T_3} = \frac{p_2}{T_2} = \frac{p_2}{T_1} \implies p_3 = p_2 \cdot \frac{T_3}{T_1}

(1 punct)

  • Deoarece T3=0,5T1T_3 = 0,5 T_1:
p3=2⋅105 Pa⋅0,5=1⋅105 Pap_3 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 0,5 = 1 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • În transformarea (3)→(4)(3) \to (4), presiunea este constantă la valoarea p3p_3, iar în (4)→(1)(4) \to (1) presiunea crește izocor până la p1p_1. Astfel, presiunea minimă este:
pmin⁡=p3=1⋅105 Pap_{\min} = p_3 = 1 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct identificare pmin⁡=p3p_{\min} = p_3 + 1 punct rezultat final: p3=1⋅105 Pap_3 = 1 \cdot 10^5\text{ Pa})

d. Căldura schimbată în transformarea (3)→(4)(3) \to (4) (4 puncte)

  • Transformarea (3)→(4)(3) \to (4) este o răcire izobară la presiunea constantă p3=105 Pap_3 = 10^5\text{ Pa}:
Q34=νCp(T4−T3)=3νR(T4−T3)Q_{34} = \nu C_p (T_4 - T_3) = 3 \nu R (T_4 - T_3)

(2 puncte)

  • Din legea transformării izobare Gay-Lussac:
V4T4=V3T3  ⟹  T4=T3⋅V4V3\frac{V_4}{T_4} = \frac{V_3}{T_3} \implies T_4 = T_3 \cdot \frac{V_4}{V_3}

(1 punct)

  • Din grafic, V4=V1=1 dm3V_4 = V_1 = 1\text{ dm}^3 și V3=V2=4 dm3V_3 = V_2 = 4\text{ dm}^3, deci V4V3=14\frac{V_4}{V_3} = \frac{1}{4}:
T4=T34  ⟹  T4−T3=−34T3T_4 = \frac{T_3}{4} \implies T_4 - T_3 = -\frac{3}{4}T_3
  • Termenul νRT3\nu R T_3 se obține din ecuația de stare în starea 3:
νRT3=p3V3=105 Pa⋅4⋅10−3 m3=400 J\nu R T_3 = p_3 V_3 = 10^5\text{ Pa} \cdot 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 400\text{ J}
  • Înlocuind în expresia căldurii:
Q34=3⋅(−34νRT3)=3⋅(−34⋅400 J)=3⋅(−300 J)=−900 JQ_{34} = 3 \cdot \left(-\frac{3}{4} \nu R T_3\right) = 3 \cdot \left(-\frac{3}{4} \cdot 400\text{ J}\right) = 3 \cdot (-300\text{ J}) = -900\text{ J}

(Rezultat final: Q34=−900 JQ_{34} = -900\text{ J} - 1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un generator de t.e.m. continuă alimentează un consumator a cărui rezistență electrică poate fi modificată. Atunci când rezistența consumatorului este egală cu rezistența interioară a generatorului:

  • a. puterea electrică debitată de generator în circuitul exterior are valoarea maximă (3p)
  • b. tensiunea la bornele generatorului are valoarea maximă
  • c. intensitatea curentului care parcurge circuitul are valoarea maximă
  • d. randamentul circuitului electric are valoarea maximă.

2. Unitatea de măsură S.I. a rezistivității electrice a unui material este:

  • a. J\text{J}
  • b. Ω⋅m\Omega \cdot \text{m} (3p)
  • c. A\text{A}
  • d. V\text{V}

3. Pe soclul unui bec cu filament sunt înscrise valorile 220 V220\text{ V} și 100 W100\text{ W}. Energia consumată de bec într-o oră este:

  • a. 22 kWh22\text{ kWh}
  • b. 13,2 kWh13,2\text{ kWh}
  • c. 12,2 kWh12,2\text{ kWh}
  • d. 0,1 kWh0,1\text{ kWh} (3p)

4. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric ce străbate un rezistor de tensiunea aplicată la bornele sale. Valoarea rezistenței electrice a rezistorului este:

Graficul I(U) pentru rezistor

  • a. R=0,2 ΩR = 0,2\ \Omega
  • b. R=3,3 ΩR = 3,3\ \Omega
  • c. R=30 ΩR = 30\ \Omega
  • d. R=300 ΩR = 300\ \Omega (3p)

5. Un consumator cu rezistența electrică RR este alimentat la o baterie formată din nn generatoare electrice, având fiecare tensiunea electromotoare EE și rezistența internă rr, conectate în serie. Intensitatea curentului electric prin consumator este:

  • a. I=nER+rI = \frac{nE}{R + r}
  • b. I=ER+rI = \frac{E}{R + r}
  • c. I=nER+nrI = \frac{nE}{R + nr} (3p)
  • d. I=ER+r/nI = \frac{E}{R + r/n}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Puterea debitată în circuitul exterior pe rezistența de sarcină RR este:
Pext=R⋅I2=R⋅(ER+r)2=E2R(R+r)2P_{\text{ext}} = R \cdot I^2 = R \cdot \left(\frac{E}{R + r}\right)^2 = \frac{E^2 R}{(R + r)^2}
  • Derivând în raport cu RR sau aplicând inegalitatea mediilor, se demonstrează teorema transferului maxim de putere (adaptarea sarcinii la sursă): puterea debitată în exterior atinge valoarea maximă atunci când R=rR = r:
Pmax⁡=E24rP_{\max} = \frac{E^2}{4r}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Rezistența electrică a unui conductor liniar și omogen este dată de formula:
R=ρ⋅ℓS  ⟹  ρ=R⋅SℓR = \rho \cdot \frac{\ell}{S} \implies \rho = \frac{R \cdot S}{\ell}
  • Unitatea de măsură în Sistemul Internațional este:
[ρ]=[R]⋅[S][ℓ]=Ω⋅m2m=Ω⋅m[\rho] = \frac{[R] \cdot [S]}{[\ell]} = \frac{\Omega \cdot \text{m}^2}{\text{m}} = \Omega \cdot \text{m}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Energia electrică consumată este produsul dintre puterea nominală și timpul de funcționare:
W=P⋅t=100 W⋅1 h=0,1 kW⋅1 h=0,1 kWhW = P \cdot t = 100\text{ W} \cdot 1\text{ h} = 0,1\text{ kW} \cdot 1\text{ h} = 0,1\text{ kWh}
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pentru o porțiune de circuit:
I=UR  ⟹  R=UII = \frac{U}{R} \implies R = \frac{U}{I}
  • Citim din grafic un punct convenabil de pe dreapta caracteristică: la U=6 VU = 6\text{ V} (mijlocul dintre 4 V4\text{ V} și 8 V8\text{ V}), intensitatea curentului este I=20 mA=20⋅10−3 AI = 20\text{ mA} = 20 \cdot 10^{-3}\text{ A}:
R=6 V20⋅10−3 A=600020 Ω=300 ΩR = \frac{6\text{ V}}{20 \cdot 10^{-3}\text{ A}} = \frac{6000}{20}\ \Omega = 300\ \Omega
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Pentru nn surse identice legate în serie:
    • Tensiunea electromotoare echivalentă este Es=n⋅EE_s = n \cdot E;
    • Rezistența interioară echivalentă este rs=n⋅rr_s = n \cdot r.
  • Legea lui Ohm pentru întregul circuit oferă intensitatea curentului prin consumatorul RR:
I=EsR+rs=nER+nrI = \frac{E_s}{R + r_s} = \frac{nE}{R + nr}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Tensiunea electromotoare a bateriei este E=110 VE = 110\text{ V}, iar rezistența sa interioară este r=2 Ωr = 2\ \Omega. Rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior este Re=108 ΩR_e = 108\ \Omega. Cunoscând că R2=R3=16 ΩR_2 = R_3 = 16\ \Omega, determinați:

Schema circuitului electric cu R1, R2, R3

a. intensitatea curentului electric ce străbate bateria; (4p)

b. rezistența electrică a rezistorului R1R_1; (4p)

c. tensiunea la bornele rezistorului R2R_2; (4p)

d. tensiunea indicată de un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) conectat la bornele bateriei. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Intensitatea curentului prin baterie (4 puncte)

  • Aplicăm legea lui Ohm pentru întregul circuit electric:
I=ERe+rI = \frac{E}{R_e + r}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile date:
I=110 V108 Ω+2 Ω=110110 A=1 AI = \frac{110\text{ V}}{108\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{110}{110}\text{ A} = 1\text{ A}

(Rezultat final: I=1 AI = 1\text{ A} - 1 punct)

b. Rezistența electrică a rezistorului R1R_1 (4 puncte)

  • Rezistoarele R2R_2 și R3R_3 sunt conectate în paralel, rezistența lor echivalentă fiind:
R23=R2R3R2+R3=16⋅1616+16 Ω=25632 Ω=8 ΩR_{23} = \frac{R_2 R_3}{R_2 + R_3} = \frac{16 \cdot 16}{16 + 16}\ \Omega = \frac{256}{32}\ \Omega = 8\ \Omega

(2 puncte)

  • Circuitul exterior este format din rezistorul R1R_1 în serie cu gruparea paralel R23R_{23}:
Re=R1+R23  ⟹  R1=Re−R23R_e = R_1 + R_{23} \implies R_1 = R_e - R_{23}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
R1=108 Ω−8 Ω=100 ΩR_1 = 108\ \Omega - 8\ \Omega = 100\ \Omega

(Rezultat final: R1=100 ΩR_1 = 100\ \Omega - 1 punct)

c. Tensiunea la bornele rezistorului R2R_2 (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele rezistorului R2R_2 este identică cu tensiunea pe întreaga grupare paralel R23R_{23}:
U2=U23U_2 = U_{23}

(2 puncte)

  • Curentul total II străbate gruparea R23R_{23}, deci:
U23=I⋅R23U_{23} = I \cdot R_{23}

(1 punct)

  • Înlocuind numeric:
U2=1 A⋅8 Ω=8 VU_2 = 1\text{ A} \cdot 8\ \Omega = 8\text{ V}

(Rezultat final: U2=8 VU_2 = 8\text{ V} - 1 punct)

d. Tensiunea la bornele bateriei (3 puncte)

  • Un voltmetru ideal (RV→∞R_V \to \infty) montat la bornele bateriei măsoară tensiunea la bornele circuitului exterior:
U=E−I⋅rsauU=I⋅ReU = E - I \cdot r \quad \text{sau} \quad U = I \cdot R_e

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
U=110 V−1 A⋅2 Ω=108 VU = 110\text{ V} - 1\text{ A} \cdot 2\ \Omega = 108\text{ V}

(Rezultat final: U=108 VU = 108\text{ V} - 1 punct)


Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc: r=1,5 Ωr = 1,5\ \Omega, R1=5 ΩR_1 = 5\ \Omega, R2=10 ΩR_2 = 10\ \Omega și rezistența becului RB=5 ΩR_B = 5\ \Omega. Intensitatea curentului electric prin bec este IB=2 AI_B = 2\text{ A}, iar conductoarele de legătură au rezistența electrică neglijabilă.

Schema circuitului cu baterie, R1, R2 și bec

a. Calculați puterea electrică disipată de bec. (4p)

b. Calculați energia consumată de rezistorul R1R_1 în timpul t=10 mint = 10\text{ min}. (4p)

c. Determinați valoarea tensiunii electromotoare a bateriei. (4p)

d. În cazul în care becul se arde, precizați dacă tensiunea la bornele sursei crește sau scade. Justificați răspunsul vostru. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Puterea electrică disipată de bec (4 puncte)

  • Formula puterii electrice disipate prin efect Joule de către un consumator rezistiv este:
PB=RB⋅IB2P_B = R_B \cdot I_B^2

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
PB=5 Ω⋅(2 A)2=5⋅4 W=20 WP_B = 5\ \Omega \cdot (2\text{ A})^2 = 5 \cdot 4\text{ W} = 20\text{ W}

(Rezultat final: PB=20 WP_B = 20\text{ W} - 1 punct)

b. Energia consumată de rezistorul R1R_1 (4 puncte)

  • Rezistorul R1R_1 se află în serie pe aceeași ramură cu becul, fiind parcurs de același curent I1=IB=2 AI_1 = I_B = 2\text{ A}.
  • Timpul de funcționare exprimat în secunde este t=10 min=600 st = 10\text{ min} = 600\text{ s}.
  • Energia consumată este:
W1=R1⋅IB2⋅tW_1 = R_1 \cdot I_B^2 \cdot t

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
W1=5 Ω⋅(2 A)2⋅600 s=5⋅4⋅600 J=12000 J=12 kJW_1 = 5\ \Omega \cdot (2\text{ A})^2 \cdot 600\text{ s} = 5 \cdot 4 \cdot 600\text{ J} = 12000\text{ J} = 12\text{ kJ}

(Rezultat final: W1=12 kJW_1 = 12\text{ kJ} - 1 punct)

c. Tensiunea electromotoare EE a bateriei (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele ramurii ce conține rezistorul R1R_1 și becul este:
Up=IB(R1+RB)=2 A⋅(5 Ω+5 Ω)=20 VU_p = I_B (R_1 + R_B) = 2\text{ A} \cdot (5\ \Omega + 5\ \Omega) = 20\text{ V}
  • Rezistorul R2R_2 este legat în paralel cu această ramură, deci este supus aceleiași tensiuni UpU_p:
I2⋅R2=IB(R1+RB)  ⟹  I2=UpR2=20 V10 Ω=2 AI_2 \cdot R_2 = I_B (R_1 + R_B) \implies I_2 = \frac{U_p}{R_2} = \frac{20\text{ V}}{10\ \Omega} = 2\text{ A}

(1 punct)

  • Curentul total debitat de baterie este suma curenților de pe cele două ramuri în paralel (prima lege a lui Kirchhoff):
I=IB+I2=2 A+2 A=4 AI = I_B + I_2 = 2\text{ A} + 2\text{ A} = 4\text{ A}

(1 punct)

  • Tensiunea electromotoare a bateriei se determină din legea lui Ohm:
E=IB(R1+RB)+I⋅r=Up+I⋅rE = I_B (R_1 + R_B) + I \cdot r = U_p + I \cdot r

(1 punct)

E=20 V+4 A⋅1,5 Ω=20+6=26 VE = 20\text{ V} + 4\text{ A} \cdot 1,5\ \Omega = 20 + 6 = 26\text{ V}

(Rezultat final: E=26 VE = 26\text{ V} - 1 punct)

d. Comportamentul tensiunii la borne dacă becul se arde (3 puncte)

  • Răspuns: Dacă becul se arde, tensiunea la bornele sursei crește. (1 punct)
  • Justificare:
    • Când becul se arde, ramura superioară devine întreruptă (IB=0I_B = 0). Rezistența circuitului exterior devine Rext′=R2=10 ΩR_{\text{ext}}' = R_2 = 10\ \Omega, față de valoarea inițială Rext=(R1+RB)R2(R1+RB)+R2=10⋅1010+10=5 ΩR_{\text{ext}} = \frac{(R_1 + R_B) R_2}{(R_1 + R_B) + R_2} = \frac{10 \cdot 10}{10 + 10} = 5\ \Omega.
    • Rezistența exterioară crește, ceea ce determină micșorarea curentului total debitat de sursă:
I′=ER2+r=26 V10 Ω+1,5 Ω≈2,26 A<4 AI' = \frac{E}{R_2 + r} = \frac{26\text{ V}}{10\ \Omega + 1,5\ \Omega} \approx 2,26\text{ A} < 4\text{ A}
  • Tensiunea la bornele sursei este U=E−I⋅rU = E - I \cdot r. Curentul II micșorându-se, căderea internă de tensiune I⋅rI \cdot r scade, drept urmare tensiunea la borne UU crește de la 20 V20\text{ V} la U′=26−2,26⋅1,5≈22,6 VU' = 26 - 2,26 \cdot 1,5 \approx 22,6\text{ V}. (2 puncte)

D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a lucrului mecanic de extracție a electronilor prin efect fotoelectric extern este:

  • a. m−1\text{m}^{-1}
  • b. J\text{J} (3p)
  • c. Hz\text{Hz}
  • d. s\text{s}

2. Prin introducerea unei lentile într-un lichid al cărui indice de refracție este egal cu cel al lentilei, convergența lentilei:

  • a. devine nulă (3p)
  • b. devine infinită
  • c. nu se modifică
  • d. își schimbă semnul

3. Un sistem optic centrat este format din două lentile alipite având convergențele C1C_1 și respectiv C2C_2. Convergența sistemului este:

  • a. C=C1/C2C = C_1 / C_2
  • b. C=C1⋅C2C = C_1 \cdot C_2
  • c. C=C1+C2C = C_1 + C_2 (3p)
  • d. C=C1−C2C = C_1 - C_2

4. Graficul din figura alăturată a fost obținut într-un studiu experimental al efectului fotoelectric extern și prezintă dependența energiei cinetice maxime a fotoelectronilor emiși de frecvența radiației care cade pe doi fotocatozi C1 și C2. Dacă cei doi fotocatozi sunt iradiați cu radiații electromagnetice având frecvența ν=6⋅1014 Hz\nu = 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz} putem afirma:

Graficul energiei cinetice maxime în funcție de frecvență

  • a. ambii fotocatozi emit fotoelectroni
  • b. numai primul fotocatod (C1) emite fotoelectroni (3p)
  • c. numai al doilea fotocatod (C2) emite fotoelectroni
  • d. nici un fotocatod nu emite fotoelectroni.

5. O radiație luminoasă are frecvența ν=6⋅1014 Hz\nu = 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}. Energia unui foton din această radiație este:

  • a. 6,60⋅10−19 J6,60 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • b. 3,96⋅10−19 J3,96 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
  • c. 6,60⋅10−34 J6,60 \cdot 10^{-34}\text{ J}
  • d. 3,96⋅10−34 J3,96 \cdot 10^{-34}\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Lucrul mecanic de extracție LextL_{\text{ext}} reprezintă energia minimă necesară eliberării unui electron din rețeaua metalului, având unitatea de măsură a energiei: Joule (J\text{J}).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Convergența unei lentile subțiri cufundate într-un mediu cu indicele de refracție nlichidn_{\text{lichid}} este dată de relația:
C=(nlentila˘nlichid−1)(1R1−1R2)C = \left(\frac{n_{\text{lentilă}}}{n_{\text{lichid}}} - 1\right)\left(\frac{1}{R_1} - \frac{1}{R_2}\right)
  • Când nlichid=nlentila˘n_{\text{lichid}} = n_{\text{lentilă}}, factorul devine:
nlentila˘nlichid−1=1−1=0  ⟹  C=0\frac{n_{\text{lentilă}}}{n_{\text{lichid}}} - 1 = 1 - 1 = 0 \implies C = 0
  • Convergența lentilei devine nulă (razele trec fără deviere).
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Pentru două lentile subțiri alipite (în contact), convergența sistemului optic este egală cu suma algebrică a convergențelor celor două lentile:
C=C1+C2C = C_1 + C_2
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Frecvența de prag fotoelectric ν0\nu_0 corespunde intersecției graficului cu axa frecvențelor (Ec,max⁡=0E_{c,\max} = 0):
    • Pentru fotocatodul C1: ν01=4⋅1014 Hz\nu_{01} = 4 \cdot 10^{14}\text{ Hz};
    • Pentru fotocatodul C2: ν02=8⋅1014 Hz\nu_{02} = 8 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.
  • Condiția de producere a efectului fotoelectric extern este ν≥ν0\nu \ge \nu_0.
  • Deoarece ν=6⋅1014 Hz\nu = 6 \cdot 10^{14}\text{ Hz}, avem ν01<ν<ν02\nu_{01} < \nu < \nu_{02}, deci numai pe fotocatodul C1 se produce emisie de fotoelectroni.
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Formula lui Planck pentru energia unui foton este:
ε=h⋅ν\varepsilon = h \cdot \nu
  • Înlocuind constantele:
ε=6,6⋅10−34 J⋅s⋅6⋅1014 s−1=39,6⋅10−20 J=3,96⋅10−19 J\varepsilon = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 6 \cdot 10^{14}\text{ s}^{-1} = 39,6 \cdot 10^{-20}\text{ J} = 3,96 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un obiect luminos liniar este situat la 0,80 m0,80\text{ m} în fața unei lentile cu distanța focală f=+0,16 mf = +0,16\text{ m}, perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea se formează pe un ecran aflat de cealaltă parte a lentilei.

a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă. (4p)

b. Calculați convergența lentilei. (3p)

c. Calculați distanța dintre centrul optic al lentilei și imaginea obiectului prin lentilă. (4p)

d. Calculați mărirea liniară transversală și precizați dacă imaginea este reală sau virtuală, dreaptă sau răsturnată, mărită sau micșorată. (4p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)

Pentru a construi geometric imaginea A′B′A'B' a obiectului liniar ABAB:

  1. Trasăm o rază din vârful BB paralelă cu axa optică principală, care după refracție trece prin focarul imagine principal F′F';
  2. Trasăm o rază din vârful BB care trece prin centrul optic OO al lentilei, continuându-și drumul nedeviată;
  3. Punctul de intersecție al acestor două raze refractate este imaginea B′B'. Coborând o perpendiculară pe axa optică, obținem punctul A′A'.

Construcția imaginii reale printr-o lentilă convergentă

(Construcție corectă a imaginii: 4p)

b. Convergența lentilei (3 puncte)

  • Convergența lentilei este definită ca inversa distanței focale exprimate în metri:
C=1fC = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
C=10,16 m=+6,25 m−1=+6,25 δC = \frac{1}{0,16\text{ m}} = +6,25\text{ m}^{-1} = +6,25\ \delta

(Rezultat final: C=+6,25 m−1C = +6,25\text{ m}^{-1} - 1 punct)

c. Distanța de la centrul optic la imagine (4 puncte)

  • Coordonata obiectului în convenția carteziană de semne este x1=−0,80 mx_1 = -0,80\text{ m}, iar distanța focală este f=+0,16 mf = +0,16\text{ m}.
  • Aplicăm formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(3 puncte)

  • Exprimăm coordonata imaginii x2x_2:
1x2=1f+1x1=10,16−10,80=6,25−1,25=5,0 m−1\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} = \frac{1}{0,16} - \frac{1}{0,80} = 6,25 - 1,25 = 5,0\text{ m}^{-1} x2=15,0 m=0,20 m=20 cmx_2 = \frac{1}{5,0}\text{ m} = 0,20\text{ m} = 20\text{ cm}
  • Distanța de la centrul optic la imagine este d=∣x2∣=0,20 md = |x_2| = 0,20\text{ m}.

(Rezultat final: x2=0,2 mx_2 = 0,2\text{ m} - 1 punct)

d. Mărirea liniară transversală și caracteristicile imaginii (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este raportul coordonatelor:
β=x2x1=0,20 m−0,80 m=−14=−0,25\beta = \frac{x_2}{x_1} = \frac{0,20\text{ m}}{-0,80\text{ m}} = -\frac{1}{4} = -0,25

(1 punct)

  • Pe baza valorilor obținute, caracteristicile imaginii sunt:
    • Imagine reală (x2>0x_2 > 0, se formează prin intersecția razelor emergente reale și poate fi captată pe ecran); (1 punct)
    • Imagine răsturnată (β<0\beta < 0); (1 punct)
    • Imagine micșorată (∣β∣=0,25<1|\beta| = 0,25 < 1). (1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O rază de lumină emisă de o sursă laser se propagă în aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1). Raza cade sub unghiul de incidență i≅48,6∘i \cong 48,6^\circ (sin⁡i=0,75\sin i = 0,75) în centrul feței plane a unui cilindru având diametrul d=5 mmd = 5\text{ mm}, ca în figura alăturată. Indicele de refracție al materialului transparent din care este confecționat cilindrul este n1=1,5n_1 = 1,5. Determinați:

Rază laser incidentă într-un cilindru optic

a. măsura unghiului de refracție sub care pătrunde lumina în cilindru; (4p)

b. valoarea indicelui de refracție n2n_2 al unui material care ar trebui să învelească cilindrul pentru ca, în punctul B aflat pe suprafața de separație dintre cilindru și înveliș, raza de lumină să se propage de-a lungul suprafeței de separare; (4p)

c. viteza de propagare a luminii prin cilindru; (4p)

d. distanța DD parcursă de raza de lumină reflectată în punctul B între două reflexii succesive, considerând cilindrul suficient de lung. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Măsura unghiului de refracție rr (4 puncte)

  • La suprafața plană de intrare AA, aplicăm legea refracției luminii:
naersin⁡i=n1sin⁡rn_{\text{aer}} \sin i = n_1 \sin r

(2 puncte)

  • Înlocuind datele cunoscute:
1⋅0,75=1,5⋅sin⁡r  ⟹  sin⁡r=0,751,5=0,51 \cdot 0,75 = 1,5 \cdot \sin r \implies \sin r = \frac{0,75}{1,5} = 0,5

(1 punct)

  • Valoarea unghiului de refracție este:
r=30∘r = 30^\circ

(Rezultat final: r=30∘r = 30^\circ - 1 punct)

b. Indicele de refracție n2n_2 al învelișului (4 puncte)

  • Fața plană de intrare este perpendiculară pe axa cilindrului. Raza refractată face unghiul r=30∘r = 30^\circ cu normala la fața de intrare (care este paralelă cu axa cilindrului).
  • Suprafața laterală a cilindrului este paralelă cu axa sa, deci normala la suprafața laterală în punctul BB este perpendiculară pe axa cilindrului. Unghiul de incidență i1i_1 în punctul BB este:
i1+r=90∘  ⟹  i1=90∘−30∘=60∘i_1 + r = 90^\circ \implies i_1 = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

(1 punct)

  • Pentru ca raza să se propage de-a lungul suprafeței de separare, unghiul de refracție în înveliș trebuie să fie r1=90∘r_1 = 90^\circ (unghi limită de reflexie totală):
n1sin⁡i1=n2sin⁡r1n_1 \sin i_1 = n_2 \sin r_1

(1 punct)

  • Cu r1=90∘  ⟹  sin⁡r1=1r_1 = 90^\circ \implies \sin r_1 = 1:
n2=n1sin⁡i1=1,5⋅sin⁡60∘=1,5⋅32n_2 = n_1 \sin i_1 = 1,5 \cdot \sin 60^\circ = 1,5 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
n2=1,5⋅1,7322=1,5⋅0,866≅1,30≈1,3n_2 = 1,5 \cdot \frac{1,732}{2} = 1,5 \cdot 0,866 \cong 1,30 \approx 1,3

(Rezultat final: n2≅1,3n_2 \cong 1,3 - 1 punct)

c. Viteza de propagare a luminii prin cilindru (4 puncte)

  • Prin definiția indicelui de refracție absolut al mediului:
n1=cv  ⟹  v=cn1n_1 = \frac{c}{v} \implies v = \frac{c}{n_1}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
v=3⋅108 m/s1,5=2⋅108 m/sv = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{1,5} = 2 \cdot 10^8\text{ m/s}

(Rezultat final: v=2⋅108 m/sv = 2 \cdot 10^8\text{ m/s} - 1 punct)

d. Distanța DD parcursă între două reflexii succesive (3 puncte)

  • Între două reflexii succesive pe fețele opuse ale peretelui cilindric, raza parcurge un drum rectiliniu DD.
  • Diametrul dd reprezintă distanța pe direcția normalei la perete dintre cele două puncte de reflexie:
cos⁡i1=dD  ⟹  D=dcos⁡i1\cos i_1 = \frac{d}{D} \implies D = \frac{d}{\cos i_1}

(2 puncte)

  • Înlocuind d=5 mmd = 5\text{ mm} și i1=60∘i_1 = 60^\circ (cos⁡60∘=0,5\cos 60^\circ = 0,5):
D=5 mm0,5=10 mm=1 cmD = \frac{5\text{ mm}}{0,5} = 10\text{ mm} = 1\text{ cm}

(Rezultat final: D=10 mmD = 10\text{ mm} - 1 punct)