BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2021Sesiunea Iunie

Bacalaureat 2021 - Fizică Tehnologic (Sesiunea Iunie)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Dacă un corp se deplasează cu viteză constantă pe un drum orizontal rectiliniu, atunci:

  • a. energia potențială gravitațională scade în timp;
  • b. accelerația corpului crește în timp;
  • c. rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă; (3p)
  • d. energia cinetică a corpului crește în timp.

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, relația de definiție a vitezei medii în mișcarea rectilinie este:

  • a. vm=d⋅Δtv_m = d \cdot \Delta t
  • b. vm=ΔxΔtv_m = \frac{\Delta x}{\Delta t} (3p)
  • c. vm=ΔFΔtv_m = \frac{\Delta F}{\Delta t}
  • d. vm=ΔtΔxv_m = \frac{\Delta t}{\Delta x}

3. Unitatea de măsură a mărimii exprimate prin produsul a⋅da \cdot d dintre accelerație și deplasare este:

  • a. m/s\text{m/s}
  • b. N⋅m\text{N}\cdot\text{m}
  • c. W\text{W}
  • d. m2/s2\text{m}^2/\text{s}^2 (3p)

4. Un fir elastic are constanta elastică k=50 N/mk = 50\text{ N/m}. Sub acțiunea unei forțe deformatoare F=5 NF = 5\text{ N}, firul se alungește cu:

  • a. 10 cm10\text{ cm} (3p)
  • b. 5 cm5\text{ cm}
  • c. 4 cm4\text{ cm}
  • d. 1 cm1\text{ cm}

5. Un corp se deplasează rectiliniu, în lungul axei OxOx, sub acțiunea unei forțe orientate pe direcția și în sensul mișcării. Modulul forței depinde de coordonata la care se află corpul conform graficului din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de forță la deplasarea corpului între coordonatele 2 m2\text{ m} și 5 m5\text{ m} este:

Graficul forței în funcție de coordonată

  • a. 90 J90\text{ J}
  • b. 72 J72\text{ J}
  • c. 54 J54\text{ J} (3p)
  • d. 18 J18\text{ J}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform principiului I al mecanicii (principiul inerției), dacă un corp se deplasează cu viteză constantă pe o traiectorie rectilinie (mișcare rectilinie uniformă, v⃗=constant\vec{v} = \text{constant}), accelerația sa este nulă (a⃗=0\vec{a} = 0).
  • Prin urmare, rezultanta tuturor forțelor care acționează asupra corpului este nulă:
R⃗=ma⃗=0⃗\vec{R} = m \vec{a} = \vec{0}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Prin definiție, viteza medie în mișcarea rectilinie reprezintă raportul dintre variația coordonatei (deplasarea Δx\Delta x) și durata Δt\Delta t a intervalului de timp în care s-a efectuat mișcarea:
vm=ΔxΔtv_m = \frac{\Delta x}{\Delta t}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Analizăm unitățile de măsură în Sistemul Internațional pentru factorii produsului a⋅da \cdot d:
    • accelerația: [a]=m/s2=ms2[a] = \text{m/s}^2 = \frac{\text{m}}{\text{s}^2};
    • deplasarea: [d]=m[d] = \text{m}.
  • Produsul lor are unitatea:
[a⋅d]=[a]⋅[d]=ms2⋅m=m2s2[a \cdot d] = [a] \cdot [d] = \frac{\text{m}}{\text{s}^2} \cdot \text{m} = \frac{\text{m}^2}{\text{s}^2}

(Observație: din ecuația lui Galilei, v2−v02=2adv^2 - v_0^2 = 2 a d, dimensiunea produsului a⋅da \cdot d este identică cu cea a pătratului vitezei).

  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Din legea lui Hooke pentru deformări elastice uniaxiale:
F=k⋅Δℓ  ⟹  Δℓ=FkF = k \cdot \Delta \ell \implies \Delta \ell = \frac{F}{k}
  • Înlocuind valorile numerice:
Δℓ=5 N50 N/m=0,1 m=10 cm\Delta \ell = \frac{5\text{ N}}{50\text{ N/m}} = 0,1\text{ m} = 10\text{ cm}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Lucrul mecanic efectuat de o forță variabilă unidimensională reprezintă numeric aria geometrică sub graficul dependenței F(x)F(x) pe intervalul de coordonate considerat:
L=Ariax∈[2 m,5 m]L = \text{Aria}_{x \in [2\text{ m}, 5\text{ m}]}
  • Pe intervalul x∈[2 m,5 m]x \in [2\text{ m}, 5\text{ m}], figura geometrică formată sub dreaptă este un trapez dreptunghic cu bazele paralele verticale:
    • Baza mare la x=2 mx = 2\text{ m}: F(2)=24 NF(2) = 24\text{ N};
    • Baza mică la x=5 mx = 5\text{ m}: F(5)=12 NF(5) = 12\text{ N};
    • Înălțimea trapezului (pe axa OxOx): h=Δx=5 m−2 m=3 mh = \Delta x = 5\text{ m} - 2\text{ m} = 3\text{ m}.
  • Calculăm aria:
L=F(2)+F(5)2⋅Δx=24 N+12 N2⋅3 m=362⋅3=18⋅3=54 JL = \frac{F(2) + F(5)}{2} \cdot \Delta x = \frac{24\text{ N} + 12\text{ N}}{2} \cdot 3\text{ m} = \frac{36}{2} \cdot 3 = 18 \cdot 3 = 54\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Sistemul mecanic din figura alăturată este alcătuit din două corpuri A și B, legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă. Masa corpului A este mA=0,3 kgm_A = 0,3\text{ kg}. Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. La momentul inițial corpurile se află în repaus. După ce sistemul este lăsat liber, se constată că accelerația corpului A este orientată în jos și are valoarea a=5 m/s2a = 5\text{ m/s}^2.

Schema mașinii Atwood cu corpurile A și B

  • a. Calculați valoarea vitezei corpului A la Δt=0,5 s\Delta t = 0,5\text{ s} din momentul în care sistemul este lăsat liber. (3p)
  • b. Reprezentați toate forțele care se exercită asupra corpului A. (4p)
  • c. Determinați valoarea tensiunii din fir. (4p)
  • d. Determinați valoarea masei mBm_B a corpului B. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al II-lea

a. Viteza corpului A la Δt=0,5 s\Delta t = 0,5\text{ s} (3 puncte)

  • Sistemul pornind din starea de repaus (v0=0v_0 = 0), variația vitezei corpului A este egală cu viteza sa momentană:
Δv=v\Delta v = v

(1 punct)

  • Legea vitezei în mișcarea rectilinie uniform accelerată este:
v=aΔtv = a \Delta t

(1 punct)

  • Înlocuind valorile numerice:
v=5 m/s2⋅0,5 s=2,5 m/sv = 5\text{ m/s}^2 \cdot 0,5\text{ s} = 2,5\text{ m/s}

(1 punct)

b. Reprezentarea forțelor care acționează asupra corpului A (4 puncte)

  • Asupra corpului A acționează:
    1. Greutatea (G⃗A\vec{G}_A), orientată vertical în jos, de modul GA=mAgG_A = m_A g.
    2. Tensiunea din fir (T⃗\vec{T}), orientată vertical în sus, de-a lungul firului.
  • Deoarece corpul A se deplasează accelerat în jos (cu accelerația a⃗\vec{a} orientată vertical în jos), modulul greutății este strict mai mare decât modulul tensiunii (GA>TG_A > T).

Forțele care acționează asupra corpului A

(Barem: reprezentarea corectă a tuturor forțelor care acționează asupra corpului A – 4p)

c. Valoarea tensiunii din fir (4 puncte)

  • Aplicăm principiul al II-lea al mecanicii pentru corpul A, proiectat pe o axă verticală orientată în jos (în sensul mișcării):
GA−T=mAa  ⟹  mAg−T=mAaG_A - T = m_A a \implies m_A g - T = m_A a

(3 puncte)

  • Exprimăm tensiunea TT:
T=mA(g−a)T = m_A (g - a)
  • Înlocuim datele numerice:
T=0,3 kg⋅(10 m/s2−5 m/s2)=0,3⋅5 N=1,5 NT = 0,3\text{ kg} \cdot (10\text{ m/s}^2 - 5\text{ m/s}^2) = 0,3 \cdot 5\text{ N} = 1,5\text{ N}

(1 punct)

d. Valoarea masei mBm_B a corpului B (4 puncte)

  • Firul fiind inextensibil și scripetele lipsit de frecare și masă, tensiunea din fir este aceeași pe ambele ramuri, iar corpul B urcă accelerat cu aceeași accelerație a=5 m/s2a = 5\text{ m/s}^2.
  • Proiectând principiul fundamental al dinamicii pentru corpul B pe o axă verticală orientată în sus:
T−GB=mBa  ⟹  T−mBg=mBaT - G_B = m_B a \implies T - m_B g = m_B a

(3 puncte)

  • Exprimăm masa corpului B:
mB(g+a)=T  ⟹  mB=Tg+am_B (g + a) = T \implies m_B = \frac{T}{g + a}
  • Calcul numeric:
mB=1,5 N10 m/s2+5 m/s2=1,515 kg=0,1 kgm_B = \frac{1,5\text{ N}}{10\text{ m/s}^2 + 5\text{ m/s}^2} = \frac{1,5}{15}\text{ kg} = 0,1\text{ kg}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp având masa m=1,0 kgm = 1,0\text{ kg} se află inițial în repaus la baza unui plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală. Frecarea dintre corp și planul înclinat este neglijabilă. Asupra corpului acționează o forță de tracțiune constantă F=40 NF = 40\text{ N}, orientată în lungul planului înclinat, ca în figura alăturată. După ce corpul parcurge distanța d=20 cmd = 20\text{ cm}, acțiunea forței FF încetează, iar corpul continuă să urce pe plan. Planul înclinat este suficient de lung, astfel încât corpul nu părăsește suprafața planului înclinat. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la baza planului înclinat.

Corp pe plan înclinat tras de forța F

Determinați:

  • a. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul urcării corpului, pe planul înclinat, pe distanța d=20 cmd = 20\text{ cm}; (4p)
  • b. energia cinetică a corpului în momentul în care acțiunea forței de tracțiune încetează; (4p)
  • c. înălțimea h1h_1 la care se află corpul față de baza planului înclinat în momentul în care, în timpul coborârii, energia cinetică a corpului este egală cu energia potențială gravitațională din acel moment; (4p)
  • d. valoarea vitezei corpului în momentul în care revine la baza planului înclinat. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul al III-lea

a. Lucrul mecanic al greutății pe distanța d=20 cmd = 20\text{ cm} (4 puncte)

  • Înălțimea hh la care urcă corpul parcurgând distanța dd pe planul înclinat este:
h=dsin⁡αh = d \sin \alpha

(1 punct)

  • Greutatea având componenta activă orientată în sens opus deplasării la urcare, lucrul său mecanic este rezistent:
LG=−mgh=−mgdsin⁡αL_G = -m g h = -m g d \sin \alpha

(2 puncte)

  • Convertim distanța în metri: d=20 cm=0,2 md = 20\text{ cm} = 0,2\text{ m}. Cu sin⁡30∘=0,5\sin 30^\circ = 0,5:
LG=−1,0 kg⋅10 m/s2⋅0,2 m⋅0,5=−1 JL_G = -1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 0,2\text{ m} \cdot 0,5 = -1\text{ J}

(1 punct)

b. Energia cinetică a corpului la încetarea forței FF (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc=Ltotal\Delta E_c = L_{\text{total}}

(1 punct)

  • Forțele care lucrează pe distanța dd sunt forța de tracțiune FF și componenta tangențială a greutății:
Ltotal=(F−mgsin⁡α)dL_{\text{total}} = (F - m g \sin \alpha) d

(1 punct)

  • Corpul pornind din repaus la baza planului (Ec0=0E_{c0} = 0), avem:
ΔEc=Ec−0=Ec\Delta E_c = E_c - 0 = E_c

(1 punct)

  • Înlocuind numeric:
Ec=(40 N−1,0⋅10⋅0,5 N)⋅0,2 m=(40−5)⋅0,2=35⋅0,2 J=7 JE_c = (40\text{ N} - 1,0 \cdot 10 \cdot 0,5\text{ N}) \cdot 0,2\text{ m} = (40 - 5) \cdot 0,2 = 35 \cdot 0,2\text{ J} = 7\text{ J}

(1 punct)

c. Înălțimea h1h_1 la care Ec=EpE_c = E_p în timpul coborârii (4 puncte)

  • În momentul încetării forței FF, corpul are energia cinetică Ec=7 JE_c = 7\text{ J} și se află la înălțimea h=dsin⁡α=0,1 mh = d \sin \alpha = 0,1\text{ m}, având energia potențială Ep=mgdsin⁡α=1 JE_p = m g d \sin \alpha = 1\text{ J}.
  • Energia mecanică totală a corpului este:
Etotal=Ec+mgdsin⁡α=7 J+1 J=8 JE_{\text{total}} = E_c + m g d \sin \alpha = 7\text{ J} + 1\text{ J} = 8\text{ J}

(1 punct)

  • După încetarea forței FF, frecările fiind neglijabile, energia mecanică totală a corpului se conservă atât la continuarea urcării până la oprire, cât și pe parcursul coborârii.
  • La o înălțime oarecare h1h_1, energia mecanică totală este suma dintre energia potențială și energia cinetică:
Etotal=mgh1+mv122=Ep1+Ec1E_{\text{total}} = m g h_1 + \frac{m v_1^2}{2} = E_{p1} + E_{c1}

(1 punct)

  • Condiția impusă este Ec1=Ep1=mgh1E_{c1} = E_{p1} = m g h_1:
mv122=mgh1  ⟹  Etotal=2mgh1\frac{m v_1^2}{2} = m g h_1 \implies E_{\text{total}} = 2 m g h_1

(1 punct)

  • Rezolvăm pentru h1h_1:
h1=Etotal2mg=8 J2⋅1,0 kg⋅10 m/s2=820 m=0,4 mh_1 = \frac{E_{\text{total}}}{2 m g} = \frac{8\text{ J}}{2 \cdot 1,0\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2} = \frac{8}{20}\text{ m} = 0,4\text{ m}

(1 punct)

d. Viteza corpului la revenirea la baza planului înclinat (3 puncte)

  • La baza planului înclinat (h=0h = 0), energia potențială este nulă (Ep=0E_p = 0).
  • Prin conservarea energiei mecanice, întreaga energie totală se regăsește sub formă de energie cinetică:
Ec2=Etotal=8 JE_{c2} = E_{\text{total}} = 8\text{ J}

(1 punct)

  • Exprimăm energia cinetică:
Ec2=mv22E_{c2} = \frac{m v^2}{2}

(1 punct)

  • Rezultă viteza:
v=2Etotalm=2⋅8 J1,0 kg=16=4 m/sv = \sqrt{\frac{2 E_{\text{total}}}{m}} = \sqrt{\frac{2 \cdot 8\text{ J}}{1,0\text{ kg}}} = \sqrt{16} = 4\text{ m/s}

(1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J/(mol⋅K)R = 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: p⋅V=νRTp \cdot V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Într-o transformare adiabatică a unei cantități constante de gaz:

  • a. gazul nu schimbă căldură cu exteriorul; (3p)
  • b. variația energiei interne a gazului este întotdeauna pozitivă;
  • c. gazul nu schimbă lucru mecanic cu exteriorul;
  • d. căldura primită de gaz se transformă integral în lucru mecanic.

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia variației energiei interne a unui gaz ideal într-o transformare este:

  • a. νRΔT\nu R \Delta T
  • b. −νRΔT-\nu R \Delta T
  • c. νCpΔT\nu C_p \Delta T
  • d. νCVΔT\nu C_V \Delta T (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin raportul ν⋅μV\frac{\nu \cdot \mu}{V} este:

  • a. kg/m3\text{kg/m}^3 (3p)
  • b. m−3\text{m}^{-3}
  • c. kg\text{kg}
  • d. m3/kmol\text{m}^3/\text{kmol}

4. O cantitate ν=2 mol\nu = 2\text{ mol} de gaz ideal, a cărui căldură molară la volum constant este CV=1,5RC_V = 1,5 R, este supusă unui proces în cursul căruia volumul gazului este constant, iar temperatura gazului se modifică de la T1=300 KT_1 = 300\text{ K} la T2=500 KT_2 = 500\text{ K}. Căldura schimbată de gaz cu exteriorul de-a lungul procesului este:

  • a. 1249 J1249\text{ J}
  • b. 2493 J2493\text{ J}
  • c. 4986 J4986\text{ J} (3p)
  • d. 7479 J7479\text{ J}

5. O cantitate constantă de gaz ideal este supusă procesului termodinamic 1-2 în care presiunea variază în funcție de volum conform graficului reprezentat în figura alăturată. În cursul acestei transformări:

Graficul dependenței p(V) a procesului 1-2

  • a. temperatura gazului scade;
  • b. densitatea gazului crește;
  • c. presiunea gazului scade;
  • d. temperatura gazului crește. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Prin definiție, o transformare termodinamică este adiabatică dacă sistemul este izolat termic de mediul exterior, deci schimbul de căldură este nul:
Q=0Q = 0
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Pentru un gaz ideal, energia internă depinde exclusiv de temperatură (legea lui Joule), iar variația energiei interne într-o transformare oarecare între stările caracterizate de temperaturile T1T_1 și T2T_2 este dată de relația:
ΔU=νCVΔT\Delta U = \nu C_V \Delta T
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Produsul dintre cantitatea de substanță ν\nu (numărul de moli) și masa molară μ\mu reprezintă masa totală mm a gazului:
m=ν⋅μm = \nu \cdot \mu
  • Raportul mV\frac{m}{V} definește densitatea ρ\rho a gazului, a cărei unitate de măsură în Sistemul Internațional este:
[ρ]=[ν⋅μV]=[m][V]=kgm3=kg/m3[\rho] = \left[ \frac{\nu \cdot \mu}{V} \right] = \frac{[m]}{[V]} = \frac{\text{kg}}{\text{m}^3} = \text{kg/m}^3
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Procesul având loc la volum constant (V=constantV = \text{constant}), transformarea este izocoră. Căldura schimbată este:
QV=νCV(T2−T1)=ν⋅(1,5R)⋅(T2−T1)Q_V = \nu C_V (T_2 - T_1) = \nu \cdot (1,5 R) \cdot (T_2 - T_1)
  • Înlocuim datele numerice:
QV=2 mol⋅1,5⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅(500 K−300 K)Q_V = 2\text{ mol} \cdot 1,5 \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot (500\text{ K} - 300\text{ K}) QV=3⋅8,31⋅200 J=600⋅8,31 J=4986 JQ_V = 3 \cdot 8,31 \cdot 200\text{ J} = 600 \cdot 8,31\text{ J} = 4986\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Din reprezentarea grafică a transformării 1-2 în diagrama p−Vp-V, se observă că atât presiunea, cât și volumul gazului cresc simultan (p2>p1p_2 > p_1 și V2>V1V_2 > V_1).
  • Din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev, T=pVνRT = \frac{p V}{\nu R}, rezultă direct că produsul p⋅Vp \cdot V crește:
p2V2>p1V1  ⟹  T2>T1p_2 V_2 > p_1 V_1 \implies T_2 > T_1
  • Prin urmare, temperatura gazului crește pe parcursul transformării.
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O masă m=70 gm = 70\text{ g} de azot (μ=28 g/mol\mu = 28\text{ g/mol}) este închisă etanș într-un cilindru orizontal cu ajutorul unui piston, inițial blocat, ca în figura alăturată. În această stare azotul are temperatura t1=7∘Ct_1 = 7^\circ\text{C}, iar presiunea acestuia este p1=1,4⋅105 Pap_1 = 1,4 \cdot 10^5\text{ Pa}. Celălalt capăt al recipientului este deschis către aerul din exterior, a cărui presiune este constantă și egală cu p0=105 Pap_0 = 10^5\text{ Pa}.

Cilindru orizontal cu piston etanș

  • a. Calculați numărul de molecule de azot. (4p)
  • b. Determinați densitatea azotului din cilindru. (4p)
  • c. Pistonul se deblochează și se deplasează fără frecare în interiorul cilindrului în timp ce azotul este încălzit lent. În starea finală temperatura azotului este t2=27∘Ct_2 = 27^\circ\text{C}, iar pistonul se află în echilibru. Determinați presiunea azotului în starea finală. (3p)
  • d. Determinați raportul dintre volumul azotului în starea finală și volumul inițial al azotului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al II-lea

a. Numărul de molecule de azot (4 puncte)

  • Cantitatea de substanță (numărul de moli) este:
ν=mμ\nu = \frac{m}{\mu}

(2 puncte)

ν=70 g28 g/mol=2,5 mol\nu = \frac{70\text{ g}}{28\text{ g/mol}} = 2,5\text{ mol}
  • Numărul de molecule este legat de numărul lui Avogadro prin:
N=ν⋅NAN = \nu \cdot N_A

(1 punct)

  • Calcul numeric:
N=2,5 mol⋅6,02⋅1023 molecule/mol=15,05⋅1023 molecule≅1,5⋅1024 moleculeN = 2,5\text{ mol} \cdot 6,02 \cdot 10^{23}\text{ molecule/mol} = 15,05 \cdot 10^{23}\text{ molecule} \cong 1,5 \cdot 10^{24}\text{ molecule}

(1 punct)

b. Densitatea inițială a azotului din cilindru (4 puncte)

  • Din ecuația termică de stare a gazului ideal scrisă pentru starea inițială:
p1V1=mμRT1  ⟹  ρ1=mV1=p1μRT1p_1 V_1 = \frac{m}{\mu} R T_1 \implies \rho_1 = \frac{m}{V_1} = \frac{p_1 \mu}{R T_1}

(3 puncte)

  • Convertim temperatura și masa molară în unități S.I.:
    • T1=t1+273=7+273=280 KT_1 = t_1 + 273 = 7 + 273 = 280\text{ K};
    • μ=28 g/mol=28⋅10−3 kg/mol\mu = 28\text{ g/mol} = 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol};
    • p1=1,4⋅105 Pap_1 = 1,4 \cdot 10^5\text{ Pa}.
  • Numeric:
ρ1=1,4⋅105 Pa⋅28⋅10−3 kg/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅280 K=140⋅288,31⋅280=148,31 kg/m3≅1,68 kg/m3≅1,7 kg/m3\rho_1 = \frac{1,4 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 280\text{ K}} = \frac{140 \cdot 28}{8,31 \cdot 280} = \frac{14}{8,31}\text{ kg/m}^3 \cong 1,68\text{ kg/m}^3 \cong 1,7\text{ kg/m}^3

(1 punct)

c. Presiunea azotului în starea finală (3 puncte)

  • După deblocare, pistonul se deplasează liber fără frecări până când forțele de presiune exercitate pe cele două fețe ale sale se echilibrează reciproc.
  • Presiunea aerului atmosferic exterior fiind constantă p0=105 Pap_0 = 10^5\text{ Pa}, la echilibru mecanic presiunea din interiorul cilindrului este:
p2=p0p_2 = p_0

(2 puncte)

  • Rezultat final:
p2=105 Pap_2 = 10^5\text{ Pa}

(1 punct)

d. Raportul volumelor V2V1\frac{V_2}{V_1} (4 puncte)

  • Scriem ecuația de stare generalizată a gazului ideal pentru masa constantă de azot între starea inițială (1) și starea finală (2):
p1V1T1=p2V2T2=p0V2T2\frac{p_1 V_1}{T_1} = \frac{p_2 V_2}{T_2} = \frac{p_0 V_2}{T_2}

(3 puncte)

  • Temperatura finală în kelvini:
T2=t2+273=27+273=300 KT_2 = t_2 + 273 = 27 + 273 = 300\text{ K}
  • Exprimăm raportul volumelor:
V2V1=p1T2p0T1\frac{V_2}{V_1} = \frac{p_1 T_2}{p_0 T_1}
  • Înlocuind valorile numerice:
V2V1=1,4⋅105 Pa⋅300 K105 Pa⋅280 K=1,4⋅300280=420280=1,5\frac{V_2}{V_1} = \frac{1,4 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 300\text{ K}}{10^5\text{ Pa} \cdot 280\text{ K}} = \frac{1,4 \cdot 300}{280} = \frac{420}{280} = 1,5

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate constantă de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3 R) parcurge procesul termodinamic 1-2-3, reprezentat în coordonate p−Vp-V ca în figura alăturată. În transformarea 1-2 temperatura rămâne constantă, iar în transformarea 2-3 presiunea este constantă. Se cunosc: p1=105 Pap_1 = 10^5\text{ Pa}, V1=4 LV_1 = 4\text{ L}, V2=0,5⋅V1V_2 = 0,5 \cdot V_1, V3=2⋅V1V_3 = 2 \cdot V_1, iar ln⁡2≅0,7\ln 2 \cong 0,7.

Procesul termodinamic 1-2-3

Determinați:

  • a. presiunea gazului în starea 2; (3p)
  • b. căldura schimbată de gaz cu exteriorul în cursul transformării 1-2; (4p)
  • c. energia internă a gazului în starea 3; (4p)
  • d. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul în cursul transformării 1-2-3. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul al III-lea

a. Presiunea gazului în starea 2 (3 puncte)

  • Transformarea 1-2 este o comprimare izotermă la temperatura constantă T1=T2T_1 = T_2. Conform legii Boyle-Mariotte:
p1V1=p2V2  ⟹  p2=p1V1V2p_1 V_1 = p_2 V_2 \implies p_2 = p_1 \frac{V_1}{V_2}

(2 puncte)

  • Cu V2=0,5V1V_2 = 0,5 V_1:
p2=105 Pa⋅V10,5V1=2⋅105 Pap_2 = 10^5\text{ Pa} \cdot \frac{V_1}{0,5 V_1} = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct)

b. Căldura schimbată în transformarea 1-2 (4 puncte)

  • Într-o transformare izotermă a gazului ideal, variația energiei interne este nulă (ΔU12=0\Delta U_{12} = 0). Conform primului principiu al termodinamicii:
Q12=L12=νRT1ln⁡V2V1Q_{12} = L_{12} = \nu R T_1 \ln \frac{V_2}{V_1}

(2 puncte)

  • Din ecuația de stare Clapeyron-Mendeleev în starea 1:
νRT1=p1V1\nu R T_1 = p_1 V_1

(1 punct)

  • Avem V2V1=0,5=12\frac{V_2}{V_1} = 0,5 = \frac{1}{2}, deci ln⁡V2V1=−ln⁡2≅−0,7\ln \frac{V_2}{V_1} = -\ln 2 \cong -0,7:
Q12=p1V1(−ln⁡2)Q_{12} = p_1 V_1 (-\ln 2)
  • Calculăm numeric (V1=4 L=4⋅10−3 m3V_1 = 4\text{ L} = 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3):
Q12=105 Pa⋅4⋅10−3 m3⋅(−0,7)=400⋅(−0,7) J=−280 JQ_{12} = 10^5\text{ Pa} \cdot 4 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 \cdot (-0,7) = 400 \cdot (-0,7)\text{ J} = -280\text{ J}

(1 punct)

(Semnul minus indică faptul că gazul cedează căldură mediului exterior).

c. Energia internă a gazului în starea 3 (4 puncte)

  • Energia internă a cantității de gaz ideal poliatomic în starea 3 este:
U3=νCVT3=3 (νRT3)=3p3V3U_3 = \nu C_V T_3 = 3 \, (\nu R T_3) = 3 p_3 V_3

(2 puncte)

  • Transformarea 2-3 fiind o destindere izobară la presiunea constantă:
p3=p2=2⋅105 Pap_3 = p_2 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • Volumul în starea 3 este:
V3=2V1=2⋅4 L=8 L=8⋅10−3 m3V_3 = 2 V_1 = 2 \cdot 4\text{ L} = 8\text{ L} = 8 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Întrucât p3=p2p_3 = p_2, temperatura verifică legea Gay-Lussac: V2T2=V3T3\frac{V_2}{T_2} = \frac{V_3}{T_3}.
  • Înlocuind în formula energiei interne:
U3=3⋅p2V3=3⋅(2⋅105 Pa)⋅(8⋅10−3 m3)=3⋅1600 J=4800 JU_3 = 3 \cdot p_2 V_3 = 3 \cdot (2 \cdot 10^5\text{ Pa}) \cdot (8 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3) = 3 \cdot 1600\text{ J} = 4800\text{ J}

(1 punct)

d. Lucrul mecanic total în procesul 1-2-3 (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total este suma lucrurilor mecanice efectuate pe cele două etape succesive:
Ltot=L12+L23L_{\text{tot}} = L_{12} + L_{23}

(1 punct)

  • Pentru etapa izotermă 1-2:
L12=Q12=−280 JL_{12} = Q_{12} = -280\text{ J}

(1 punct)

  • Pentru etapa izobară 2-3 la presiunea p2=2⋅105 Pap_2 = 2 \cdot 10^5\text{ Pa}:
L23=p2(V3−V2)L_{23} = p_2 (V_3 - V_2)

(1 punct)

  • Cu V2=2 L=2⋅10−3 m3V_2 = 2\text{ L} = 2 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 și V3=8 L=8⋅10−3 m3V_3 = 8\text{ L} = 8 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3:
L23=2⋅105 Pa⋅(8−2)⋅10−3 m3=2⋅105⋅6⋅10−3 J=1200 JL_{23} = 2 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot (8 - 2) \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 = 2 \cdot 10^5 \cdot 6 \cdot 10^{-3}\text{ J} = 1200\text{ J}
  • Însumăm:
Ltot=−280 J+1200 J=920 JL_{\text{tot}} = -280\text{ J} + 1200\text{ J} = 920\text{ J}

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La bornele unei baterii cu rezistența interioară rr și tensiunea electromotoare EE este conectat un consumator cu rezistența electrică RR. Bateria va transmite consumatorului puterea maximă dacă este îndeplinită condiția:

  • a. R=rR = r (3p)
  • b. r=0,25⋅Rr = 0,25 \cdot R
  • c. r=Rr = R
  • d. r=4⋅Rr = 4 \cdot R

2. Rezistivitatea electrică a materialului din care este confecționat un rezistor metalic:

  • a. scade întotdeauna cu creșterea temperaturii la care se află rezistorul;
  • b. este independentă de valoarea temperaturii la care se află rezistorul;
  • c. depinde de lungimea firului din care este confecționat rezistorul;
  • d. depinde de natura materialului. (3p)

3. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manuale de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin U⋅ΔtR\frac{U \cdot \Delta t}{R} este:

  • a. J\text{J}
  • b. C\text{C} (3p)
  • c. A\text{A}
  • d. W\text{W}

4. La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare constantă se conectează un consumator a cărui rezistență electrică este variabilă. În figura alăturată este reprezentată dependența tensiunii la bornele bateriei de intensitatea care trece prin aceasta. Tensiunea electromotoare a bateriei este:

Caracteristica tensiunii la borne în funcție de curent

  • a. 9,0 V9,0\text{ V} (3p)
  • b. 7,7 V7,7\text{ V}
  • c. 3,0 V3,0\text{ V}
  • d. 2,2 V2,2\text{ V}

5. Aria secțiunii transversale a unui conductor liniar de lungime ℓ=5 m\ell = 5\text{ m} este S=1 mm2S = 1\text{ mm}^2. Rezistivitatea electrică a materialului din care este confecționat conductorul are valoarea ρ=10−7 Ω⋅m\rho = 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m}. Rezistența electrică a conductorului are valoarea:

  • a. R=20 ΩR = 20\,\Omega
  • b. R=5 ΩR = 5\,\Omega
  • c. R=2 ΩR = 2\,\Omega
  • d. R=0,5 ΩR = 0,5\,\Omega (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Puterea utilă debitată de sursa (E,r)(E, r) pe circuitul exterior de rezistență RR este:
Pext=RI2=E2R(R+r)2P_{\text{ext}} = R I^2 = \frac{E^2 R}{(R + r)^2}
  • Conform teoremei transferului maxim de putere, funcția Pext(R)P_{\text{ext}}(R) atinge maximul pentru:
R=rR = r
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns d (3 puncte)

  • Rezistivitatea electrică ρ\rho este o mărime fizică specifică de material, care depinde de natura chimică și de structura atomică a materialului conductor (și de temperatură), fiind independentă de dimensiunile geometrice (lungime sau secțiune) ale piesei.
  • Răspuns corect: d.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Din legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit, raportul UR\frac{U}{R} reprezintă intensitatea curentului electric II:
UR=I\frac{U}{R} = I
  • Produsul dintre intensitatea curentului și intervalul de timp reprezintă sarcina electrică QQ:
I⋅Δt=Q  ⟹  [Q]=A⋅s=C (coulomb)I \cdot \Delta t = Q \implies [Q] = \text{A} \cdot \text{s} = \text{C (coulomb)}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Relația dintre tensiunea la borne și intensitatea curentului debitat de generator este dată de caracteristica externă:
U=E−IrU = E - I r
  • În regim de mers în gol (când circuitul este deschis, I=0I = 0), tensiunea la borne este egală cu tensiunea electromotoare a bateriei:
U(0)=EU(0) = E
  • Privind graficul, la I=0I = 0, ordonata la origine a dreptei este U=9,0 VU = 9,0\text{ V}, deci E=9,0 VE = 9,0\text{ V}.
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Formula rezistenței electrice a unui conductor liniar omogen este:
R=ρℓSR = \rho \frac{\ell}{S}
  • Transformăm aria secțiunii în metri pătrați: S=1 mm2=10−6 m2S = 1\text{ mm}^2 = 10^{-6}\text{ m}^2:
R=10−7 Ω⋅m⋅5 m10−6 m2=5⋅10−1 Ω=0,5 ΩR = 10^{-7}\,\Omega\cdot\text{m} \cdot \frac{5\text{ m}}{10^{-6}\text{ m}^2} = 5 \cdot 10^{-1}\,\Omega = 0,5\,\Omega
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: E=20 VE = 20\text{ V}, r=2 Ωr = 2\,\Omega, R1=20 ΩR_1 = 20\,\Omega. Intensitățile curenților electrici indicate de ampermetrele ideale A1A_1 și A2A_2 (RA1=RA2≅0 ΩR_{A1} = R_{A2} \cong 0\,\Omega) sunt IA1=0,4 AI_{A1} = 0,4\text{ A}, respectiv IA2=0,6 AI_{A2} = 0,6\text{ A}.

Schema circuitului electric cu două ampermetre

Determinați:

  • a. tensiunea electrică la bornele generatorului; (3p)
  • b. tensiunea electrică la bornele rezistorului R1R_1; (4p)
  • c. valoarea rezistenței electrice R2R_2; (4p)
  • d. valoarea rezistenței electrice R3R_3. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al II-lea

a. Tensiunea la bornele generatorului (3 puncte)

  • Ampermetrul ideal A2A_2 este conectat în serie pe ramura principală a circuitului, indicând curentul total debitat de sursă: I=IA2=0,6 AI = I_{A2} = 0,6\text{ A}.
  • Tensiunea la bornele generatorului este:
Ub=E−IA2rU_b = E - I_{A2} r

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ub=20 V−0,6 A⋅2 Ω=20−1,2=18,8 VU_b = 20\text{ V} - 0,6\text{ A} \cdot 2\,\Omega = 20 - 1,2 = 18,8\text{ V}

(1 punct)

b. Tensiunea electrică la bornele rezistorului R1R_1 (4 puncte)

  • Ampermetrul ideal A1A_1 se află pe ramura cu rezistorul R1R_1, având rezistența internă nulă (RA1=0R_{A1} = 0). Astfel, curentul prin R1R_1 este I1=IA1=0,4 AI_1 = I_{A1} = 0,4\text{ A}.
  • Conform legii lui Ohm pe o porțiune de circuit:
U1=IA1R1U_1 = I_{A1} R_1

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
U1=0,4 A⋅20 Ω=8 VU_1 = 0,4\text{ A} \cdot 20\,\Omega = 8\text{ V}

(1 punct)

c. Valoarea rezistenței electrice R2R_2 (4 puncte)

  • Rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în paralel, fiind conectate între aceleași două noduri de circuit. Tensiunea pe rezistorul R2R_2 este egală cu tensiunea pe R1R_1:
U2=U1  ⟹  I2R2=IA1R1U_2 = U_1 \implies I_2 R_2 = I_{A1} R_1

(2 puncte)

  • Aplicând prima lege a lui Kirchhoff în nodul de ramificare:
I2=IA2−IA1I_2 = I_{A2} - I_{A1}

(1 punct)

I2=0,6 A−0,4 A=0,2 AI_2 = 0,6\text{ A} - 0,4\text{ A} = 0,2\text{ A}
  • Rezultă valoarea rezistenței R2R_2:
R2=IA1R1I2=8 V0,2 A=40 ΩR_2 = \frac{I_{A1} R_1}{I_2} = \frac{8\text{ V}}{0,2\text{ A}} = 40\,\Omega

(1 punct)

d. Valoarea rezistenței electrice R3R_3 (4 puncte)

  • Gruparea paralel formată din R1R_1 și R2R_2 are rezistența echivalentă:
R12=R1R2R1+R2=20⋅4020+40=80060 Ω=403 ΩR_{12} = \frac{R_1 R_2}{R_1 + R_2} = \frac{20 \cdot 40}{20 + 40} = \frac{800}{60}\,\Omega = \frac{40}{3}\,\Omega

(1 punct)

  • Rezistorul R3R_3 este conectat în serie cu această grupare paralel, astfel încât rezistența circuitului exterior este:
Rext=R12+R3R_{\text{ext}} = R_{12} + R_3

(1 punct)

  • Din legea lui Ohm pentru întregul circuit:
IA2=ERext+r  ⟹  Rext+r=EIA2  ⟹  Rext=EIA2−rI_{A2} = \frac{E}{R_{\text{ext}} + r} \implies R_{\text{ext}} + r = \frac{E}{I_{A2}} \implies R_{\text{ext}} = \frac{E}{I_{A2}} - r

(1 punct)

Rext=20 V0,6 A−2 Ω=1003−63=943 ΩR_{\text{ext}} = \frac{20\text{ V}}{0,6\text{ A}} - 2\,\Omega = \frac{100}{3} - \frac{6}{3} = \frac{94}{3}\,\Omega
  • Rezultă rezistența rezistorului R3R_3:
R3=Rext−R12=943 Ω−403 Ω=543 Ω=18 ΩR_3 = R_{\text{ext}} - R_{12} = \frac{94}{3}\,\Omega - \frac{40}{3}\,\Omega = \frac{54}{3}\,\Omega = 18\,\Omega

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Două consumatoare, având rezistențele electrice R1=18 ΩR_1 = 18\,\Omega, respectiv R2=12 ΩR_2 = 12\,\Omega, sunt legate în paralel. Gruparea astfel formată este conectată la bornele unui generator de tensiune electromotoare E=40 VE = 40\text{ V} și rezistență interioară diferită de zero. Puterea electrică consumată de consumatorul de rezistență electrică R1R_1 este P1=72 WP_1 = 72\text{ W}.

  • a. Desenați schema electrică a circuitului. (4p)
  • b. Calculați intensitatea curentului electric care străbate consumatorul de rezistență electrică R1R_1. (3p)
  • c. Determinați energia electrică consumată de ambele consumatoare, împreună, în Δt=5 minute\Delta t = 5\text{ minute} de funcționare. (4p)
  • d. Determinați puterea disipată pe rezistența interioară a generatorului. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul al III-lea

a. Schema electrică a circuitului (4 puncte)

  • Circuitul conține generatorul de tensiune electromotoare EE cu rezistența interioară rr, la bornele căruia este conectată gruparea în paralel a consumatoarelor cu rezistențele electrice R1R_1 și R2R_2.

Schema circuitului cu rezistoare în paralel

(Barem: schema electrică a circuitului – 4p)

b. Intensitatea curentului prin rezistorul R1R_1 (3 puncte)

  • Puterea electrică disipată pe rezistorul R1R_1 este exprimată prin:
P1=I12R1  ⟹  I1=P1R1P_1 = I_1^2 R_1 \implies I_1 = \sqrt{\frac{P_1}{R_1}}

(2 puncte)

  • Numeric:
I1=72 W18 Ω=4=2 AI_1 = \sqrt{\frac{72\text{ W}}{18\,\Omega}} = \sqrt{4} = 2\text{ A}

(1 punct)

c. Energia consumată de ambele consumatoare în Δt=5 min\Delta t = 5\text{ min} (4 puncte)

  • Consumatoarele fiind legate în paralel, tensiunea la bornele lor este aceeași:
Up=I1R1=I2R2U_p = I_1 R_1 = I_2 R_2

(1 punct)

Up=2 A⋅18 Ω=36 VU_p = 2\text{ A} \cdot 18\,\Omega = 36\text{ V}
  • Curentul prin al doilea consumator este:
I2=UpR2=36 V12 Ω=3 AI_2 = \frac{U_p}{R_2} = \frac{36\text{ V}}{12\,\Omega} = 3\text{ A}
  • Puterea consumată de al doilea rezistor este:
P2=I22R2=32⋅12=9⋅12=108 WP_2 = I_2^2 R_2 = 3^2 \cdot 12 = 9 \cdot 12 = 108\text{ W}
  • Puterea utilă totală consumată de ambele consumatoare este:
Pext=P1+P2=72 W+108 W=180 WP_{\text{ext}} = P_1 + P_2 = 72\text{ W} + 108\text{ W} = 180\text{ W}

(1 punct)

  • Energia electrică consumată în intervalul Δt=5 min=5⋅60 s=300 s\Delta t = 5\text{ min} = 5 \cdot 60\text{ s} = 300\text{ s} este:
Wext=Pext⋅ΔtW_{\text{ext}} = P_{\text{ext}} \cdot \Delta t

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Wext=180 W⋅300 s=54000 J=54 kJW_{\text{ext}} = 180\text{ W} \cdot 300\text{ s} = 54000\text{ J} = 54\text{ kJ}

(1 punct)

d. Puterea disipată pe rezistența interioară a generatorului (4 puncte)

  • Curentul total debitat de generator este suma curenților de pe cele două ramuri în paralel:
I=I1+I2I = I_1 + I_2

(1 punct)

I=2 A+3 A=5 AI = 2\text{ A} + 3\text{ A} = 5\text{ A}
  • Puterea totală generată de sursă este:
Ptotal=E⋅I=40 V⋅5 A=200 WP_{\text{total}} = E \cdot I = 40\text{ V} \cdot 5\text{ A} = 200\text{ W}
  • Din bilanțul de puteri, puterea disipată pe rezistența internă este diferența dintre puterea totală și puterea furnizată circuitului exterior:
Pint=E⋅I−PextP_{\text{int}} = E \cdot I - P_{\text{ext}}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Pint=200 W−180 W=20 WP_{\text{int}} = 200\text{ W} - 180\text{ W} = 20\text{ W}

(1 punct)

(Alternativ: Uint=E−Up=40 V−36 V=4 VU_{\text{int}} = E - U_p = 40\text{ V} - 36\text{ V} = 4\text{ V}, de unde Pint=Uint⋅I=4 V⋅5 A=20 WP_{\text{int}} = U_{\text{int}} \cdot I = 4\text{ V} \cdot 5\text{ A} = 20\text{ W}).


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,63⋅10−34 J⋅sh = 6,63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. La trecerea luminii printr-o lentilă, razele care formează imaginea:

  • a. sunt deviate ca urmare a reflexiei luminii;
  • b. sunt deviate ca urmare a refracției luminii; (3p)
  • c. suferă efect fotoelectric extern;
  • d. nu sunt deviate.

2. Un sistem optic centrat este format din două lentile. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manuale, unitatea de măsură în Sistemul Internațional a produsului C1⋅f2C_1 \cdot f_2 dintre convergența unei lentile și distanța focală a celeilalte este aceeași cu unitatea de măsură a produsului:

  • a. x1⋅x2−1x_1 \cdot x_2^{-1} (3p)
  • b. x1⋅x2x_1 \cdot x_2
  • c. f1⋅f2f_1 \cdot f_2
  • d. f1−1⋅f2−1f_1^{-1} \cdot f_2^{-1}

3. O rază de lumină (rr) este incidentă pe suprafața unei lentile subțiri divergente. Prelungirea razei incidente trece prin focarul principal obiect, ca în figura alăturată. După trecerea prin lentilă, traseul razei de lumină este cel notat cu:

Raza a cărei prelungire trece prin focarul obiect pe o lentilă divergentă

  • a. (1)
  • b. (2) (3p)
  • c. (3)
  • d. (4)

4. O radiație având frecvența ν=7,5⋅1014 Hz\nu = 7,5 \cdot 10^{14}\text{ Hz} este incidentă pe suprafața unui catod caracterizat de lucrul mecanic de extracție Lex=3,85⋅10−19 JL_{\text{ex}} = 3,85 \cdot 10^{-19}\text{ J}. Energia cinetică maximă a electronilor emiși prin efect fotoelectric extern este de:

  • a. 1,1⋅10−21 J1,1 \cdot 10^{-21}\text{ J}
  • b. 1,1⋅10−20 J1,1 \cdot 10^{-20}\text{ J}
  • c. 1,1⋅10−19 J1,1 \cdot 10^{-19}\text{ J} (3p)
  • d. 2,2⋅10−19 J2,2 \cdot 10^{-19}\text{ J}

5. O rază de lumină care se propagă prin aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1) ajunge la suprafața de separare cu un mediu transparent caracterizat de indicele de refracție nn sub un unghi de incidență diferit de zero. Relația corectă între unghiul de incidență ii și unghiul de refracție rr este:

  • a. cos⁡i=n⋅cos⁡r\cos i = n \cdot \cos r
  • b. n=cos⁡icos⁡rn = \frac{\cos i}{\cos r}
  • c. sin⁡i=n⋅sin⁡r\sin i = n \cdot \sin r
  • d. n=sin⁡isin⁡rn = \frac{\sin i}{\sin r} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Lentilele optice sunt medii transparente mărginite de două suprafețe (de regulă sferice sau plane). Formarea imaginilor prin lentile se bazează pe fenomenul de refracție a razelor de lumină la trecerea prin cele două suprafețe dioptrice.
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Convergența unei lentile este C1=1f1C_1 = \frac{1}{f_1}, deci [C1]=m−1[C_1] = \text{m}^{-1}.
  • Distanța focală are unitatea [f2]=m[f_2] = \text{m}.
  • Produsul lor este adimensional:
[C1⋅f2]=m−1⋅m=1[C_1 \cdot f_2] = \text{m}^{-1} \cdot \text{m} = 1
  • În opțiunea a, produsul x1⋅x2−1x_1 \cdot x_2^{-1} are unitatea:
[x1⋅x2−1]=m⋅m−1=1[x_1 \cdot x_2^{-1}] = \text{m} \cdot \text{m}^{-1} = 1
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform proprietăților optice ale lentilei subțiri divergente, focarul principal obiect F1F_1 se află în spatele lentilei (în spațiul imagine). O rază incidentă a cărei prelungire trece prin F1F_1 iese din lentilă refractată paralel cu axa optică principală.
  • Pe figura din enunț, traseul orientat paralel cu axa este notat cu (2).
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Ecuația lui Einstein a efectului fotoelectric extern este:
hν=Lex+Ec,max  ⟹  Ec,max=hν−Lexh \nu = L_{\text{ex}} + E_{c,\text{max}} \implies E_{c,\text{max}} = h \nu - L_{\text{ex}}
  • Calculăm energia fotonului incident:
hν=6,63⋅10−34 J⋅s⋅7,5⋅1014 s−1=49,725⋅10−20 J=4,9725⋅10−19 Jh \nu = 6,63 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s} \cdot 7,5 \cdot 10^{14}\text{ s}^{-1} = 49,725 \cdot 10^{-20}\text{ J} = 4,9725 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Energia cinetică maximă este:
Ec,max=4,9725⋅10−19 J−3,85⋅10−19 J=1,1225⋅10−19 J≅1,1⋅10−19 JE_{c,\text{max}} = 4,9725 \cdot 10^{-19}\text{ J} - 3,85 \cdot 10^{-19}\text{ J} = 1,1225 \cdot 10^{-19}\text{ J} \cong 1,1 \cdot 10^{-19}\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Legea refracției luminii (Snell-Descartes) la trecerea din aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1) în mediul cu indicele de refracție nn este:
naersin⁡i=nsin⁡r  ⟹  1⋅sin⁡i=nsin⁡rn_{\text{aer}} \sin i = n \sin r \implies 1 \cdot \sin i = n \sin r
  • Exprimând indicele de refracție nn:
n=sin⁡isin⁡rn = \frac{\sin i}{\sin r}
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă convergentă subțire, având distanța focală f1=20 cmf_1 = 20\text{ cm}, formează pe un ecran imaginea unui obiect liniar așezat perpendicular pe axa optică principală. Imaginea este de patru ori mai mare decât obiectul.

  • a. Obiectul are înălțimea y1=1 cmy_1 = 1\text{ cm}. Calculați înălțimea imaginii. (3p)
  • b. Calculați distanța dintre lentilă și ecran. (4p)
  • c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă, pentru obiectul considerat, în situația descrisă de problemă. (4p)
  • d. Folosind lentila cu distanța focală f1f_1 și o a doua lentilă subțire cu distanța focală f2=10 cmf_2 = 10\text{ cm}, se formează un sistem optic centrat. Se observă că orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală, iese din sistemul optic tot paralel cu axa optică principală. Calculați distanța dintre cele două lentile. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al II-lea

a. Înălțimea imaginii (3 puncte)

  • Mărirea liniară transversală în modul este:
∣β∣=y2y1|\beta| = \frac{y_2}{y_1}

(1 punct)

  • Imaginea fiind de patru ori mai mare decât obiectul:
∣β∣=4|\beta| = 4

(1 punct)

  • Înălțimea imaginii este:
y2=∣β∣⋅y1=4⋅1 cm=4 cmy_2 = |\beta| \cdot y_1 = 4 \cdot 1\text{ cm} = 4\text{ cm}

(1 punct)

b. Distanța dintre lentilă și ecran (4 puncte)

  • Imaginea fiind recepționată pe un ecran, ea este o imagine reală, deci este răsturnată față de obiect. Prin urmare:
β=−4\beta = -4

(1 punct)

  • Exprimăm mărirea prin raportul coordonatelor:
β=x2x1=−4  ⟹  x1=−x24\beta = \frac{x_2}{x_1} = -4 \implies x_1 = -\frac{x_2}{4}

(1 punct)

  • Scriem formula lentilelor subțiri (cu f1=+20 cmf_1 = +20\text{ cm}):
1x2−1x1=1f1\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f_1}

(1 punct)

  • Înlocuind x1x_1:
1x2−(−4x2)=5x2=120 cm\frac{1}{x_2} - \left(-\frac{4}{x_2}\right) = \frac{5}{x_2} = \frac{1}{20\text{ cm}} x2=5⋅20 cm=100 cmx_2 = 5 \cdot 20\text{ cm} = 100\text{ cm}

(1 punct)

  • Distanța dintre lentilă și ecran este d=x2=100 cm=1 md = x_2 = 100\text{ cm} = 1\text{ m}.

c. Construcția grafică a imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Obiectul real ABAB este plasat între F1F_1 și 2F12F_1 (la x1=−25 cmx_1 = -25\text{ cm}).
  • Construcția razelor:
    1. O rază paralelă cu axa optică principală plecată din vârful BB se refractă prin focarul principal imagine F2F_2.
    2. O rază care trece prin centrul optic OO își continuă drumul nedeviată.
    3. Intersecția celor două raze refractate dincolo de lentilă determină punctul imagine real B′B'.
    4. Coborând perpendiculara pe axa optică se obține A′A'. Imaginea A′B′A'B' formată pe ecran este reală, răsturnată și mărită.

Construcția grafică a imaginii pe ecran printr-o lentilă convergentă

(Barem: construcție corectă a imaginii prin lentilă – 4p)

d. Distanța dintre cele două lentile (4 puncte)

  • Un sistem optic centrat care transformă un fascicul paralel incident într-un fascicul paralel emergent este un sistem afocal (de tip lunetă / telescop Kepler).
  • Pentru ca o rază incidentă paralelă cu axa să iasă paralelă cu axa:
    • Prima lentilă convergentă concentrează razele paralele în focarul său principal imagine F1′F'_1;
    • A doua lentilă convergentă transformă razele ce diverg dintr-un punct într-un fascicul paralel dacă acel punct este chiar focarul său principal obiect F2F_2.
  • Rezultă că focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a doua lentile (F1′≡F2F'_1 \equiv F_2).
  • Distanța dd dintre cele două lentile este suma distanțelor focale:
d=f1+f2d = f_1 + f_2

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
d=20 cm+10 cm=30 cmd = 20\text{ cm} + 10\text{ cm} = 30\text{ cm}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O lamă cu fețe plan paralele, plasată în aer (naer≅1n_{\text{aer}} \cong 1), are grosimea d=33 cm≅5,2 cmd = 3\sqrt{3}\text{ cm} \cong 5,2\text{ cm} și este confecționată dintr-un material transparent cu indicele de refracție n=1,6n = 1,6. Deasupra lamei se află o oglindă plană, paralelă cu suprafața superioară a lamei, ca în figură. Pe fața superioară a lamei se află o sursă punctiformă S, care emite o rază de lumină monocromatică, orientată sub unghiul α\alpha față de normala la suprafața lamei. După ce se reflectă pe suprafața oglinzii în punctul A, raza atinge lama în punctul B și străbate lama până când iese din nou în aer, prin punctul C. Se cunosc: sin⁡α=0,8\sin \alpha = 0,8 și distanța SB=7,2 cmSB = 7,2\text{ cm}.

Lama cu fețe plan paralele și oglindă plană

  • a. Calculați lungimea drumului S-A-B, parcurs de raza de lumină în aer. (4p)
  • b. Determinați măsura unghiului de refracție rr dintre normala la suprafață și direcția razei de lumină BC care traversează lama. (4p)
  • c. Determinați distanța BC. (3p)
  • d. Determinați intervalul de timp necesar luminii pentru a ajunge din punctul B în punctul C. (4p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul al III-lea

a. Lungimea drumului S-A-B parcurs în aer (4 puncte)

  • Oglinda plană fiind paralelă cu fața superioară a lamei, unghiul de incidență pe oglindă în punctul A este i=αi = \alpha (unghiuri alterne interne cu normala dusă în S).
i=αi = \alpha

(1 punct)

  • Conform legii reflexiei, unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidență (i′=i=αi' = i = \alpha), ceea ce face ca triunghiul format de traseul razei și suprafața lamei să fie un triunghi isoscel simetric, cu SA=ABSA = AB.
  • Coborând perpendiculara din A pe lama superioară, ea împarte segmentul SBSB în două părți egale, obținând:
SB2=SAsin⁡i  ⟹  SB=2⋅SAsin⁡i\frac{SB}{2} = SA \sin i \implies SB = 2 \cdot SA \sin i

(1 punct)

  • Lungimea totală a drumului parcurs în aer este:
ℓ=SA+AB=2⋅SA\ell = SA + AB = 2 \cdot SA

(1 punct)

  • Exprimând drumul ℓ\ell:
ℓ=SBsin⁡α=7,2 cm0,8=9 cm\ell = \frac{SB}{\sin \alpha} = \frac{7,2\text{ cm}}{0,8} = 9\text{ cm}

(1 punct)

b. Unghiul de refracție rr în lamă (4 puncte)

  • Raza reflectată ajunge în punctul B pe suprafața superioară a lamei sub unghiul de incidență egal cu unghiul format cu normala:
i′=αi' = \alpha

(1 punct)

  • Scriem legea refracției Snell-Descartes la suprafața aer–lamă:
naersin⁡i′=nsin⁡rn_{\text{aer}} \sin i' = n \sin r

(2 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice (naer=1n_{\text{aer}} = 1, sin⁡α=0,8\sin \alpha = 0,8, n=1,6n = 1,6):
1⋅0,8=1,6sin⁡r  ⟹  sin⁡r=0,81,6=0,5=121 \cdot 0,8 = 1,6 \sin r \implies \sin r = \frac{0,8}{1,6} = 0,5 = \frac{1}{2}
  • Rezultă măsura unghiului de refracție:
r=30∘r = 30^\circ

(1 punct)

c. Determinarea distanței BC (3 puncte)

  • Segmentul BCBC reprezintă drumul geometric rectiliniu parcurs de raza de lumină prin interiorul lamei cu fețe plan-paralele de grosime d=33 cmd = 3\sqrt{3}\text{ cm}.
  • Din triunghiul dreptunghic format de grosimea dd, normală și segmentul BCBC:
cos⁡r=dBC  ⟹  BC=dcos⁡r\cos r = \frac{d}{BC} \implies BC = \frac{d}{\cos r}

(2 puncte)

  • Pentru r=30∘r = 30^\circ, avem cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}:
BC=33 cm32=3⋅2 cm=6 cmBC = \frac{3\sqrt{3}\text{ cm}}{\frac{\sqrt{3}}{2}} = 3 \cdot 2\text{ cm} = 6\text{ cm}

(1 punct)

d. Intervalul de timp necesar pentru a ajunge din B în C (4 puncte)

  • Viteza de propagare a luminii în materialul transparent al lamei este:
v=cnv = \frac{c}{n}

(2 puncte)

  • Intervalul de timp Δt\Delta t necesar luminii pentru a parcurge distanța BCBC este:
Δt=BCv=n⋅BCc\Delta t = \frac{BC}{v} = \frac{n \cdot BC}{c}

(1 punct)

  • Transformăm distanța în metri: BC=6 cm=0,06 m=6⋅10−2 mBC = 6\text{ cm} = 0,06\text{ m} = 6 \cdot 10^{-2}\text{ m}.
  • Calculăm numeric:
Δt=1,6⋅0,06 m3⋅108 m/s=0,0963⋅108 s=0,032⋅10−8 s=3,2⋅10−10 s\Delta t = \frac{1,6 \cdot 0,06\text{ m}}{3 \cdot 10^8\text{ m/s}} = \frac{0,096}{3 \cdot 10^8}\text{ s} = 0,032 \cdot 10^{-8}\text{ s} = 3,2 \cdot 10^{-10}\text{ s}

(1 punct)