BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2021Simulare Națională

Bacalaureat 2021 - Fizică Tehnologic (Simulare Națională)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. În mișcarea rectilinie cu viteză constantă a unui mobil:

  • a. viteza este orientată în sensul accelerației;
  • b. viteza este orientată în sens contrar accelerației;
  • c. accelerația este orientată în sens contrar forței rezultante;
  • d. accelerația este nulă. (3p)

2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia matematică a modulului forței elastice este:

  • a. Fe=kΔℓF_e = k \Delta \ell (3p)
  • b. Fe=k⋅ℓ0F_e = k \cdot \ell_0
  • c. Fe=−μNF_e = -\mu N
  • d. Fe=μNF_e = \mu N

3. Unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimată prin produsul dintre masă și accelerație este:

  • a. J\text{J}
  • b. N\text{N} (3p)
  • c. N⋅s\text{N}\cdot\text{s}
  • d. J⋅s\text{J}\cdot\text{s}

4. O sanie se deplasează rectiliniu și orizontal cu viteza constantă v=2,5 m/sv = 2,5\text{ m/s} sub acțiunea unei forțe orizontale cu valoarea F=100 NF = 100\text{ N}. Puterea mecanică dezvoltată de această forță are valoarea:

  • a. 2,5 W2,5\text{ W}
  • b. 25 W25\text{ W}
  • c. 250 W250\text{ W} (3p)
  • d. 2500 W2500\text{ W}

5. Graficul alăturat redă dependența de timp a forței care acționează asupra unui corp. La momentul t=10 st = 10\text{ s} valoarea forței este:

Graficul forței în funcție de timp

  • a. 5 N5\text{ N}
  • b. 10 N10\text{ N} (3p)
  • c. 50 N50\text{ N}
  • d. 100 N100\text{ N}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • În mișcarea rectilinie și uniformă, vectorul viteză este constant atât ca modul, cât și ca direcție și sens: v⃗=const.\vec{v} = \text{const.}
  • Prin urmare, vectorul accelerație, definit prin derivata vitezei în raport cu timpul, este nul:
a⃗=Δv⃗Δt=0\vec{a} = \frac{\Delta \vec{v}}{\Delta t} = 0
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Conform legii lui Hooke, modulul forței elastice este direct proporțional cu deformarea (alungirea sau comprimarea) resortului Δℓ\Delta \ell:
Fe=kΔℓF_e = k \Delta \ell

unde kk este constanta elastică a resortului.

  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform principiului fundamental al dinamicii (principiul al II-lea al mecanicii clasice), produsul dintre masă și accelerație definește forța rezultantă:
F⃗=ma⃗  ⟹  [ma]=[m]⋅[a]=kg⋅ms2=N\vec{F} = m \vec{a} \implies [m a] = [m] \cdot [a] = \text{kg} \cdot \frac{\text{m}}{\text{s}^2} = \text{N}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Puterea mecanică instantanee dezvoltată de o forță F⃗\vec{F} coliniară cu viteza v⃗\vec{v} are expresia:
P=F⋅vP = F \cdot v
  • Înlocuind numeric datele din ipoteză:
P=100 N⋅2,5 m/s=250 WP = 100\text{ N} \cdot 2,5\text{ m/s} = 250\text{ W}
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Din graficul F(t)F(t) alăturat, pe axa orizontală a timpului identificăm momentul t=10 st = 10\text{ s}.
  • Urmărind ordonata corespunzătoare pe grafic, forța are valoarea constantă de 10 N10\text{ N}.
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Corpul de masă m=9,2 kgm = 9,2\text{ kg} se deplasează pe suprafața orizontală cu viteza constantă v=2 m/sv = 2\text{ m/s}, sub acțiunea unei forțe F⃗\vec{F} orientată sub unghiul α=37∘\alpha = 37^\circ față de orizontală și având valoarea constantă F=20 NF = 20\text{ N}. Considerați cunoscute valorile: sin⁡37∘≈0,6\sin 37^\circ \approx 0,6 și cos⁡37∘≈0,8\cos 37^\circ \approx 0,8.

Corpul pe suprafață orizontală tras sub unghi

  • a. Calculați distanța parcursă de corp în intervalul de timp Δt=3 s\Delta t = 3\text{ s}.
  • b. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului mm.
  • c. Calculați valoarea forței de frecare la alunecare dintre corpul mm și suprafața orizontală.
  • d. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

a. Distanța parcursă de corp (3 puncte)

  • Corpul se deplasează pe suprafața orizontală cu viteză constantă (v=const.v = \text{const.}, mișcare rectilinie uniformă).
  • Relația de calcul a distanței parcurse este:
d=v⋅Δtd = v \cdot \Delta t

(2 puncte)

  • Înlocuind numeric:
d=2 m/s⋅3 s=6 md = 2\text{ m/s} \cdot 3\text{ s} = 6\text{ m}

(1 punct)

b. Reprezentarea forțelor (4 puncte)

  • Asupra corpului acționează patru forțe:
    1. Greutatea corpului G⃗=mg⃗\vec{G} = m \vec{g}, verticală, orientată în jos;
    2. Forța de tracțiune F⃗\vec{F}, orientată la unghiul α=37∘\alpha = 37^\circ deasupra orizontalei;
    3. Reacțiunea normală din partea planului N⃗\vec{N}, perpendiculară pe suprafață, orientată vertical în sus;
    4. Forța de frecare la alunecare F⃗f\vec{F}_f, paralelă cu suprafața de contact, orientată orizontal în sens opus deplasării.

Diagrama forțelor pe plan orizontal

(4 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor forțelor)

c. Valoarea forței de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Mișcarea fiind rectilinie și uniformă, accelerația este nulă (a=0a = 0). Proiecția forțelor pe axa orizontală OxOx (orientată în sensul mișcării) dă:
Fx−Ff=0F_x - F_f = 0

(2 puncte)

  • Componenta orizontală a forței de tracțiune este:
Fx=Fcos⁡αF_x = F \cos \alpha

(1 punct)

  • Rezultă forța de frecare:
Ff=Fcos⁡37∘=20 N⋅0,8=16 NF_f = F \cos 37^\circ = 20\text{ N} \cdot 0,8 = 16\text{ N}

(1 punct)

d. Coeficientul de frecare la alunecare (4 puncte)

  • Proiecția forțelor pe axa verticală OyOy (orientată în sus) este în echilibru static:
N+Fy−G=0  ⟹  N=G−FyN + F_y - G = 0 \implies N = G - F_y

(1 punct)

  • Unde componenta verticală a forței de tracțiune este:
Fy=Fsin⁡α=20 N⋅0,6=12 NF_y = F \sin \alpha = 20\text{ N} \cdot 0,6 = 12\text{ N}

(1 punct)

  • Greutatea corpului este G=mg=9,2 kg⋅10 m/s2=92 NG = m g = 9,2\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 = 92\text{ N}.
  • Reacțiunea normală are valoarea:
N=92 N−12 N=80 NN = 92\text{ N} - 12\text{ N} = 80\text{ N}
  • Legea frecării la alunecare stabilește legătura dintre forța de frecare și reacțiunea normală:
Ff=μN  ⟹  μ=FfNF_f = \mu N \implies \mu = \frac{F_f}{N}

(1 punct)

  • Înlocuind numeric:
μ=16 N80 N=0,2\mu = \frac{16\text{ N}}{80\text{ N}} = 0,2

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp cu masa m=1 kgm = 1\text{ kg} este lăsat să cadă liber de la înălțimea H=3,2 mH = 3,2\text{ m}, măsurată de la nivelul solului. Considerați că frecarea corpului cu aerul se neglijează și că nivelul zero al energiei potențiale gravitaționale este situat la nivelul solului.

  • a. Calculați energia potențială a corpului în momentul inițial al căderii libere.
  • b. Calculați lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului pe parcursul căderii libere până la sol.
  • c. Calculați viteza corpului în momentul imediat anterior atingerii solului.
  • d. Calculați energia cinetică a corpului în momentul trecerii printr-un punct aflat la înălțimea h=1 mh = 1\text{ m} deasupra solului.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

a. Energia potențială inițială (3 puncte)

  • Energia potențială gravitațională la înălțimea HH față de nivelul de referință (solul) este:
Ep=mgHE_p = m g H

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
Ep=1 kg⋅10 m/s2⋅3,2 m=32 JE_p = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 3,2\text{ m} = 32\text{ J}

(1 punct)

b. Lucrul mecanic al greutății până la sol (4 puncte)

  • Greutatea fiind o forță constantă pe parcursul coborârii pe verticală pe distanța HH, lucrul mecanic efectuat este:
LG=mgHL_G = m g H

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
LG=1 kg⋅10 m/s2⋅3,2 m=32 JL_G = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 3,2\text{ m} = 32\text{ J}

(1 punct)

(Notă didactică: LG=−ΔEp=Ep,inițial−Ep,sol=32 J−0 J=32 JL_G = -\Delta E_p = E_{p,\text{inițial}} - E_{p,\text{sol}} = 32\text{ J} - 0\text{ J} = 32\text{ J}).

c. Viteza corpului înainte de impactul cu solul (4 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
ΔEc=LG\Delta E_c = L_G

(2 puncte)

  • Cum corpul este lăsat liber din repaus (v0=0v_0 = 0), energia cinetică inițială este zero:
ΔEc=Ec,sol=mv22\Delta E_c = E_{c,\text{sol}} = \frac{m v^2}{2}

(1 punct)

  • Egalând cu lucrul mecanic al greutății:
mv22=mgH  ⟹  v=2gH=2⋅10⋅3,2=64=8 m/s\frac{m v^2}{2} = m g H \implies v = \sqrt{2 g H} = \sqrt{2 \cdot 10 \cdot 3,2} = \sqrt{64} = 8\text{ m/s}

(1 punct)

d. Energia cinetică la înălțimea h=1 mh = 1\text{ m} (4 puncte)

  • Aplicăm teorema variației energiei cinetice între poziția inițială de la înălțimea HH și poziția intermediară de la înălțimea hh:
ΔEc=LG\Delta E_c = L_G

(1 punct)

  • Variația energiei cinetice este:
ΔEc=Ec1−0=Ec1\Delta E_c = E_{c1} - 0 = E_{c1}

(1 punct)

  • Lucrul mecanic efectuat de greutate pe distanța verticală parcursă Δy=H−h\Delta y = H - h este:
LG=mg(H−h)L_G = m g (H - h)

(1 punct)

  • Rezultă direct:
Ec1=1 kg⋅10 m/s2⋅(3,2 m−1 m)=10⋅2,2=22 JE_{c1} = 1\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot (3,2\text{ m} - 1\text{ m}) = 10 \cdot 2,2 = 22\text{ J}

(1 punct)

(Alternativ, prin conservarea energiei mecanice: E=Ep(H)=32 JE = E_p(H) = 32\text{ J}; la înălțimea hh, Ep(h)=mgh=10 JE_p(h) = mgh = 10\text{ J}, deci Ec1=E−Ep(h)=32−10=22 JE_{c1} = E - E_p(h) = 32 - 10 = 22\text{ J}).


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. O cantitate de gaz ideal aflată într-o butelie închisă, de volum constant, este încălzită. În acest proces:

  • a. densitatea gazului scade;
  • b. presiunea gazului scade;
  • c. densitatea gazului crește;
  • d. presiunea gazului crește. (3p)

2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia capacității calorice a unui corp este:

  • a. C=QμΔTC = \frac{Q}{\mu \Delta T}
  • b. C=QmΔTC = \frac{Q}{m \Delta T}
  • c. C=QΔTC = \frac{Q}{\Delta T} (3p)
  • d. C=QνΔTC = \frac{Q}{\nu \Delta T}

3. Simbolurile mărimilor fizice și unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii fizice exprimate prin produsul Δ(pV)\Delta(p V) este:

  • a. J\text{J} (3p)
  • b. K\text{K}
  • c. J⋅K\text{J}\cdot\text{K}
  • d. mol⋅K\text{mol}\cdot\text{K}

4. O cantitate constantă de gaz ideal descrie un proces termodinamic în care temperatura rămâne constantă. Dacă pe parcursul acestui proces lucrul mecanic efectuat de gaz este L=220 JL = 220\text{ J}, atunci căldura primită de gaz are valoarea:

  • a. 440 J440\text{ J}
  • b. 220 J220\text{ J} (3p)
  • c. 0 J0\text{ J}
  • d. −110 J-110\text{ J}

5. O cantitate constantă de gaz ideal descrie procesul termodinamic 1→2→31 \to 2 \to 3 reprezentat în coordonate p−Vp-V în graficul din figura alăturată. Între temperaturile gazului în stările (1)(1), (2)(2) și (3)(3) există relația:

Graficul procesului 1-2-3 în coordonate p-V

  • a. T1<T2=T3T_1 < T_2 = T_3
  • b. T1>T2>T3T_1 > T_2 > T_3
  • c. T1=T2<T3T_1 = T_2 < T_3
  • d. T1<T2<T3T_1 < T_2 < T_3 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Butelia fiind închisă și de volum constant, masa mm și volumul VV rămân constante, ceea ce implică o densitate constantă ρ=mV=const.\rho = \frac{m}{V} = \text{const.}
  • Conform legii lui Charles pentru transformarea izocoră:
pT=const.  ⟹  p=νRVT\frac{p}{T} = \text{const.} \implies p = \frac{\nu R}{V} T
  • Odată cu creșterea temperaturii TT prin încălzire, presiunea gazului pp crește.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Prin definiție, capacitatea calorică CC a unui corp reprezintă raportul dintre căldura QQ schimbată de acesta cu mediul exterior și variația de temperatură corespunzătoare ΔT\Delta T:
C=QΔTC = \frac{Q}{\Delta T}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Analizând unitățile de măsură fundamentale în Sistemul Internațional:
[pV]=[p]⋅[V]=Nm2⋅m3=N⋅m=J[p V] = [p] \cdot [V] = \frac{\text{N}}{\text{m}^2} \cdot \text{m}^3 = \text{N}\cdot\text{m} = \text{J}
  • Unitatea de măsură a variației Δ(pV)\Delta(p V) este Joule (J).
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • În transformarea izotermă a gazului ideal, temperatura este constantă (T=const.T = \text{const.}), deci variația energiei interne este nulă:
ΔU=νCVΔT=0\Delta U = \nu C_V \Delta T = 0
  • Aplicând principiul I al termodinamicii (ΔU=Q−L\Delta U = Q - L):
0=Q−L  ⟹  Q=L=220 J0 = Q - L \implies Q = L = 220\text{ J}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform ecuației termice de stare pV=νRTp V = \nu R T, temperatura este direct proporțională cu produsul presiune-volum: T=pVνRT = \frac{p V}{\nu R}.
  • Din graficul p−Vp-V:
    • Transformarea 1→21 \to 2 este izobară (p1=p2p_1 = p_2) cu creștere de volum (V2>V1V_2 > V_1), deci T2>T1T_2 > T_1.
    • Transformarea 2→32 \to 3 este izocoră (V2=V3V_2 = V_3) cu creștere de presiune (p3>p2p_3 > p_2), deci T3>T2T_3 > T_2.
  • Rezultă ordonarea strictă a temperaturilor: T1<T2<T3T_1 < T_2 < T_3.
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un cilindru cu volumul V=24,93 LV = 24,93\text{ L} este împărțit în două compartimente de volume egale prin intermediul unui piston care se poate deplasa fără frecări, inițial blocat, ca în figura alăturată. Compartimentul A conține heliu (μ1=4 g/mol\mu_1 = 4\text{ g/mol}), iar compartimentul B conține neon (μ2=20 g/mol\mu_2 = 20\text{ g/mol}) și este prevăzut cu un robinet închis, R. Gazele din cele două compartimente se află la temperatura T=300 KT = 300\text{ K} și la presiunea p0=105 N/m2p_0 = 10^5\text{ N/m}^2.

Cilindrul cu două compartimente A și B

  • a. Calculați cantitatea de neon din compartimentul B.
  • b. Calculați raportul maselor celor două gaze, mNemHe\frac{m_{\text{Ne}}}{m_{\text{He}}}.
  • c. Calculați cantitatea suplimentară de neon care trebuie introdusă prin robinetul R în compartimentul B, pentru ca presiunea gazului din compartimentul B să devină p=1,4⋅105 N/m2p = 1,4 \cdot 10^5\text{ N/m}^2. Cantitatea suplimentară introdusă se află tot la temperatura T=300 KT = 300\text{ K}.
  • d. Calculați raportul volumelor celor două compartimente, VB′VA′\frac{V_B'}{V_A'}, după deblocarea pistonului și stabilirea echilibrului, gazele fiind menținute la aceeași temperatură.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

a. Cantitatea de neon din compartimentul B (3 puncte)

  • Volumele inițiale ale celor două compartimente sunt egale:
VA=VB=V2=24,93 L2=12,465 L=12,465⋅10−3 m3V_A = V_B = \frac{V}{2} = \frac{24,93\text{ L}}{2} = 12,465\text{ L} = 12,465 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3
  • Scriem ecuația termică de stare Clapeyron-Mendeleev pentru neonul din compartimentul B:
p0VB=νNeRT  ⟹  νNe=p0V2RTp_0 V_B = \nu_{\text{Ne}} R T \implies \nu_{\text{Ne}} = \frac{p_0 \frac{V}{2}}{R T}

(2 puncte)

  • Înlocuind numeric:
νNe=105 N/m2⋅12,465⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅300 K=1246,52493=0,5 mol\nu_{\text{Ne}} = \frac{10^5\text{ N/m}^2 \cdot 12,465 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 300\text{ K}} = \frac{1246,5}{2493} = 0,5\text{ mol}

(1 punct)

b. Raportul maselor celor două gaze (4 puncte)

  • Scriem ecuația Clapeyron-Mendeleev pentru heliul din compartimentul A, aflat în aceleași condiții inițiale de presiune, volum și temperatură:
p0VA=νHeRT  ⟹  νHe=p0V2RT=0,5 molp_0 V_A = \nu_{\text{He}} R T \implies \nu_{\text{He}} = \frac{p_0 \frac{V}{2}}{R T} = 0,5\text{ mol}

(2 puncte)

  • Masele gazelor sunt legate de cantitățile de substanță și masele molare prin relația m=νμm = \nu \mu:
mNemHe=νNeμ2νHeμ1=μ2μ1\frac{m_{\text{Ne}}}{m_{\text{He}}} = \frac{\nu_{\text{Ne}} \mu_2}{\nu_{\text{He}} \mu_1} = \frac{\mu_2}{\mu_1}

(1 punct)

  • Înlocuind valorile maselor molare:
mNemHe=20 g/mol4 g/mol=5\frac{m_{\text{Ne}}}{m_{\text{He}}} = \frac{20\text{ g/mol}}{4\text{ g/mol}} = 5

(1 punct)

c. Cantitatea suplimentară de neon introdusă (4 puncte)

  • Pistonul rămâne blocat, deci volumul compartimentului B este constant VB=V2V_B = \frac{V}{2}, iar temperatura rămâne T=300 KT = 300\text{ K}.
  • După introducerea cantității suplimentare Δν\Delta \nu, numărul total de moli devine νNe+Δν\nu_{\text{Ne}} + \Delta \nu:
pV2=(νNe+Δν)RTp \frac{V}{2} = (\nu_{\text{Ne}} + \Delta \nu) R T

(3 puncte)

  • Exprimăm numărul total de moli de neon:
νNe+Δν=pV2RT=1,4⋅105⋅12,465⋅10−38,31⋅300=1745,12493=0,7 mol\nu_{\text{Ne}} + \Delta \nu = \frac{p \frac{V}{2}}{R T} = \frac{1,4 \cdot 10^5 \cdot 12,465 \cdot 10^{-3}}{8,31 \cdot 300} = \frac{1745,1}{2493} = 0,7\text{ mol}
  • Cantitatea suplimentară introdusă este:
Δν=0,7 mol−0,5 mol=0,2 mol\Delta \nu = 0,7\text{ mol} - 0,5\text{ mol} = 0,2\text{ mol}

(1 punct)

d. Raportul volumelor la echilibru (4 puncte)

  • După deblocarea pistonului, acesta se deplasează fără frecări până când presiunile din cele două compartimente devin egale:
pA′=pB′=p′p_A' = p_B' = p'

(1 punct)

  • Pentru heliul din compartimentul A, temperatura rămâne constantă (TT), deci conform legii Boyle-Mariotte:
p′VA′=p0VA=νHeRTp' V_A' = p_0 V_A = \nu_{\text{He}} R T

(1 punct)

  • Pentru neonul din compartimentul B:
p′VB′=pVB=(νNe+Δν)RTp' V_B' = p V_B = (\nu_{\text{Ne}} + \Delta \nu) R T

(1 punct)

  • Împărțind membru cu membru cele două ecuații:
VB′VA′=νNe+ΔννHe=0,7 mol0,5 mol=1,4\frac{V_B'}{V_A'} = \frac{\nu_{\text{Ne}} + \Delta \nu}{\nu_{\text{He}}} = \frac{0,7\text{ mol}}{0,5\text{ mol}} = 1,4

(1 punct)

(Sau direct: VB′VA′=pp0=1,4⋅105105=1,4\frac{V_B'}{V_A'} = \frac{p}{p_0} = \frac{1,4 \cdot 10^5}{10^5} = 1,4).

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O cantitate de gaz ideal poliatomic (CV=3RC_V = 3R) parcurge procesul ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată, în care transformarea 1→21 \to 2 se desfășoară la temperatură constantă. Se cunosc V1=10 dm3V_1 = 10\text{ dm}^3, p1=105 N/m2p_1 = 10^5\text{ N/m}^2 și ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0,7.

Procesul ciclic 1-2-3 în coordonate p-V

  • a. Reprezentați grafic procesul ciclic în coordonate V−TV-T.
  • b. Calculați presiunea gazului în starea 2.
  • c. Calculați căldura primită de gaz în transformarea 2→32 \to 3.
  • d. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

a. Reprezentarea grafică a ciclului în coordonate V−TV-T (3 puncte)

  • Analiza proceselor:
    • 1→21 \to 2: izotermă la T1T_1, compresie de la volumul V1V_1 la V2=V1/4V_2 = V_1/4 (segment vertical coborâtor pe axa VV la T=T1T = T_1);
    • 2→32 \to 3: izobară la p2=4p1p_2 = 4p_1, destindere de la V2=V1/4V_2 = V_1/4 la V3=V1V_3 = V_1, temperatura crește de la T1T_1 la T3=4T1T_3 = 4T_1 (segment de dreaptă a cărei prelungire trece prin originea axelor);
    • 3→13 \to 1: izocoră la V1=const.V_1 = \text{const.}, răcire de la T3=4T1T_3 = 4T_1 la T1T_1 (segment orizontal spre stânga).

Diagrama ciclică în coordonate V-T

(3 puncte pentru reprezentarea corectă cu indicarea stărilor și sensului de parcurgere)

b. Presiunea gazului în starea 2 (4 puncte)

  • Transformarea 1→21 \to 2 este izotermă (T1=T2=const.T_1 = T_2 = \text{const.}), deci aplicăm legea Boyle-Mariotte:
p1V1=p2V2  ⟹  p2=p1V1V2p_1 V_1 = p_2 V_2 \implies p_2 = \frac{p_1 V_1}{V_2}

(3 puncte)

  • Conform graficului, V2=V14V_2 = \frac{V_1}{4}:
p2=p1V1V14=4p1=4⋅105 Pap_2 = \frac{p_1 V_1}{\frac{V_1}{4}} = 4 p_1 = 4 \cdot 10^5\text{ Pa}

(1 punct)

c. Căldura primită în transformarea 2→32 \to 3 (4 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 este o destindere izobară (p=p2=const.p = p_2 = \text{const.}), deci căldura primită este:
Q23=νCp(T3−T1)Q_{23} = \nu C_p (T_3 - T_1)

(1 punct)

  • Căldura molară la presiune constantă pentru gazul poliatomic este dată de relația lui Robert Mayer:
Cp=CV+R=3R+R=4RC_p = C_V + R = 3R + R = 4R

(1 punct)

  • Din legea Gay-Lussac pentru 2→32 \to 3:
V2T1=V3T3  ⟹  T3=T1⋅V3V2=T1⋅V1V14=4T1\frac{V_2}{T_1} = \frac{V_3}{T_3} \implies T_3 = T_1 \cdot \frac{V_3}{V_2} = T_1 \cdot \frac{V_1}{\frac{V_1}{4}} = 4 T_1
  • Variația de temperatură este T3−T1=4T1−T1=3T1T_3 - T_1 = 4T_1 - T_1 = 3T_1.
  • Înlocuind în expresia căldurii:
Q23=ν⋅(4R)⋅(3T1)=12νRT1=12p1V1Q_{23} = \nu \cdot (4R) \cdot (3T_1) = 12 \nu R T_1 = 12 p_1 V_1

(1 punct)

  • Înlocuind numeric (V1=10 dm3=10−2 m3V_1 = 10\text{ dm}^3 = 10^{-2}\text{ m}^3):
Q23=12⋅105 N/m2⋅10−2 m3=12000 J=12 kJQ_{23} = 12 \cdot 10^5\text{ N/m}^2 \cdot 10^{-2}\text{ m}^3 = 12000\text{ J} = 12\text{ kJ}

(1 punct)

d. Lucrul mecanic total schimbat cu exteriorul (4 puncte)

  • Lucrul mecanic total al ciclului este suma lucrurilor mecanice pe fiecare etapă:
Ltot=L12+L23+L31L_{\text{tot}} = L_{12} + L_{23} + L_{31}

(1 punct)

  • Transformarea 3→13 \to 1 fiind izocoră (V3=V1=const.V_3 = V_1 = \text{const.}), L31=0L_{31} = 0.
  • Pentru compresia izotermă 1→21 \to 2:
L12=νRT1ln⁡V2V1=p1V1ln⁡14=−2p1V1ln⁡2L_{12} = \nu R T_1 \ln\frac{V_2}{V_1} = p_1 V_1 \ln\frac{1}{4} = -2 p_1 V_1 \ln 2

(1 punct)

L12=−2⋅(105⋅10−2)⋅0,7=−2⋅1000⋅0,7=−1400 J=−1,4 kJL_{12} = -2 \cdot (10^5 \cdot 10^{-2}) \cdot 0,7 = -2 \cdot 1000 \cdot 0,7 = -1400\text{ J} = -1,4\text{ kJ}
  • Pentru destinderea izobară 2→32 \to 3:
L23=p2(V3−V2)=(4p1)(V1−V14)=4p1⋅34V1=3p1V1L_{23} = p_2 (V_3 - V_2) = (4p_1) \left(V_1 - \frac{V_1}{4}\right) = 4p_1 \cdot \frac{3}{4} V_1 = 3 p_1 V_1

(1 punct)

L23=3⋅(105⋅10−2)=3000 J=3 kJL_{23} = 3 \cdot (10^5 \cdot 10^{-2}) = 3000\text{ J} = 3\text{ kJ}
  • Rezultă lucrul mecanic util total:
Ltot=−1400 J+3000 J=1600 J=1,6 kJL_{\text{tot}} = -1400\text{ J} + 3000\text{ J} = 1600\text{ J} = 1,6\text{ kJ}

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un radiator electric consumă, într-un anumit interval de timp, energia electrică egală cu 10 kWh10\text{ kWh}. Acestei energii îi corespunde în unități din S.I. valoarea:

  • a. 106 J10^6\text{ J}
  • b. 3,6⋅106 J3,6 \cdot 10^6\text{ J}
  • c. 36⋅106 J36 \cdot 10^6\text{ J} (3p)
  • d. 36⋅107 J36 \cdot 10^7\text{ J}

2. Un consumator alcătuit din trei rezistoare identice grupate în serie, având fiecare rezistența electrică RR, este conectat la bornele unui generator cu tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr. Intensitatea curentului electric prin generator este:

  • a. ER+3r\frac{E}{R + 3r}
  • b. E3R+r\frac{E}{3R + r} (3p)
  • c. 3ER+3r\frac{3E}{R + 3r}
  • d. ER+r\frac{E}{R + r}

3. Simbolurile mărimilor fizice și unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin RI2ΔtR I^2 \Delta t este:

  • a. J\text{J} (3p)
  • b. W\text{W}
  • c. A\text{A}
  • d. Ω\Omega

4. Un cablu electric din cupru, cu rezistivitatea electrică ρ=1,7⋅10−8 Ω⋅m\rho = 1,7 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m}, are lungimea ℓ=100 m\ell = 100\text{ m} și rezistența electrică R=1,7 ΩR = 1,7\ \Omega. Aria secțiunii transversale a cablului este egală cu:

  • a. 2 mm22\text{ mm}^2
  • b. 1,5 mm21,5\text{ mm}^2
  • c. 1 mm21\text{ mm}^2 (3p)
  • d. 0,5 mm20,5\text{ mm}^2

5. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența intensității curentului electric ce străbate un generator de tensiunea la bornele acestuia. Tensiunea electromotoare a generatorului este egală cu:

Graficul I(U) pentru generator

  • a. 2 V2\text{ V}
  • b. 4 V4\text{ V}
  • c. 8 V8\text{ V}
  • d. 16 V16\text{ V} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns c (3 puncte)

  • Știind că 1 kW=103 W1\text{ kW} = 10^3\text{ W} și 1 h=3600 s1\text{ h} = 3600\text{ s}:
W=10 kWh=10⋅103 W⋅3600 s=36⋅106 JW = 10\text{ kWh} = 10 \cdot 10^3\text{ W} \cdot 3600\text{ s} = 36 \cdot 10^6\text{ J}
  • Răspuns corect: c.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Rezistența echivalentă a celor trei rezistoare identice legate în serie este:
Rs=R+R+R=3RR_s = R + R + R = 3R
  • Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit:
I=ERs+r=E3R+rI = \frac{E}{R_s + r} = \frac{E}{3R + r}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Expresia RI2ΔtR I^2 \Delta t reprezintă legea lui Joule pentru energia disipată sub formă de căldură pe un rezistor:
[RI2Δt]=[R]⋅[I]2⋅[t]=Ω⋅A2⋅s=W⋅s=J[R I^2 \Delta t] = [R] \cdot [I]^2 \cdot [t] = \Omega \cdot \text{A}^2 \cdot \text{s} = \text{W} \cdot \text{s} = \text{J}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Relația dintre rezistența electrică, dimensiunile geometrice și rezistivitatea conductorului este:
R=ρℓS  ⟹  S=ρℓRR = \rho \frac{\ell}{S} \implies S = \rho \frac{\ell}{R}
  • Înlocuind valorile numerice:
S=1,7⋅10−8 Ω⋅m⋅100 m1,7 Ω=10−6 m2=1 mm2S = 1,7 \cdot 10^{-8}\ \Omega\cdot\text{m} \cdot \frac{100\text{ m}}{1,7\ \Omega} = 10^{-6}\text{ m}^2 = 1\text{ mm}^2
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Legea lui Ohm pentru un circuit simplu dă tensiunea la borne sub forma U=E−IrU = E - I r.
  • La mersul în gol (I=0I = 0), tensiunea la borne este egală cu tensiunea electromotoare a sursei: U0=EU_0 = E.
  • Citind intersecția graficului cu axa tensiunii (la I=0I = 0), găsim E=16 VE = 16\text{ V}.
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatorul electric are tensiunea electromotoare E=8 VE = 8\text{ V}, iar rezistorii din circuit au rezistențele electrice R1=6 ΩR_1 = 6\ \Omega, R2=8 ΩR_2 = 8\ \Omega și respectiv R3=24 ΩR_3 = 24\ \Omega. Dacă întrerupătorul (K) este deschis, ampermetrul ideal (RA≈0R_A \approx 0) indică intensitatea I0=0,5 AI_0 = 0,5\text{ A}.

Schema circuitului electric cu R1, R2, R3

  • a. Determinați raportul tensiunilor electrice U1U2\frac{U_1}{U_2} la bornele rezistorilor R1R_1, respectiv R2R_2, atunci când întrerupătorul (K) este deschis.
  • b. Determinați valoarea rezistenței interioare a generatorului.
  • c. Determinați rezistența echivalentă a circuitului exterior generatorului după închiderea întrerupătorului K.
  • d. Determinați intensitatea curentului electric măsurat de ampermetru după închiderea întrerupătorului K.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

a. Raportul tensiunilor U1/U2U_1 / U_2 cu K deschis (3 puncte)

  • Cu întrerupătorul K deschis, prin ramura rezistorului R3R_3 nu circulă curent. Rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt conectate în serie și sunt parcurse de același curent I0I_0:
U1=I0R1,U2=I0R2U_1 = I_0 R_1, \quad U_2 = I_0 R_2
  • Raportul tensiunilor electrice este:
U1U2=R1R2\frac{U_1}{U_2} = \frac{R_1}{R_2}

(2 puncte)

  • Înlocuind numeric:
U1U2=6 Ω8 Ω=34=0,75\frac{U_1}{U_2} = \frac{6\ \Omega}{8\ \Omega} = \frac{3}{4} = 0,75

(1 punct)

b. Rezistența interioară a generatorului (4 puncte)

  • Aplicăm legea lui Ohm pe întregul circuit când întrerupătorul K este deschis:
E=I0(R1+R2+r)E = I_0 (R_1 + R_2 + r)

(3 puncte)

  • Exprimăm rezistența interioară rr:
R1+R2+r=EI0=8 V0,5 A=16 ΩR_1 + R_2 + r = \frac{E}{I_0} = \frac{8\text{ V}}{0,5\text{ A}} = 16\ \Omega r=16 Ω−(R1+R2)=16 Ω−(6+8) Ω=16−14=2 Ωr = 16\ \Omega - (R_1 + R_2) = 16\ \Omega - (6 + 8)\ \Omega = 16 - 14 = 2\ \Omega

(1 punct)

c. Rezistența echivalentă a circuitului exterior cu K închis (4 puncte)

  • După închiderea întrerupătorului K, rezistorul R3R_3 este conectat în paralel cu R2R_2:
R23=R2R3R2+R3R_{23} = \frac{R_2 R_3}{R_2 + R_3}

(2 puncte)

R23=8⋅248+24=19232=6 ΩR_{23} = \frac{8 \cdot 24}{8 + 24} = \frac{192}{32} = 6\ \Omega
  • Grupul paralel este conectat în serie cu R1R_1, deci rezistența echivalentă a circuitului exterior devine:
Re=R1+R23R_e = R_1 + R_{23}

(1 punct)

Re=6 Ω+6 Ω=12 ΩR_e = 6\ \Omega + 6\ \Omega = 12\ \Omega

(1 punct)

d. Curentul indicat de ampermetru după închiderea lui K (4 puncte)

  • Ampermetrul ideal este montat în ramura principală a circuitului, măsurând intensitatea curentului debitat de sursă:
I′=ERe+rI' = \frac{E}{R_e + r}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
I′=8 V12 Ω+2 Ω=814 A=47 A≈0,57 AI' = \frac{8\text{ V}}{12\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{8}{14}\text{ A} = \frac{4}{7}\text{ A} \approx 0,57\text{ A}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Rezistorii au aceeași rezistență electrică, R=8 ΩR = 8\ \Omega, iar rezistența interioară a generatorului este r=2 Ωr = 2\ \Omega. Inițial întrerupătorul (K) este deschis, iar ampermetrul ideal montat în circuit indică intensitatea I=1 AI = 1\text{ A}.

Schema circuitului electric cu întrerupător și ampermetru

  • a. Determinați puterea disipată pe circuitul exterior generatorului.
  • b. Determinați energia electrică disipată în întregul circuit în timp de 2 min2\text{ min}.
  • c. Determinați puterea disipată în întregul circuit dacă se închide întrerupătorul K.
  • d. Determinați randamentul transferului de putere de la generator la circuitul exterior generatorului dacă întrerupătorul K rămâne închis.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

a. Puterea disipată pe circuitul exterior (3 puncte)

  • Cu întrerupătorul K deschis, cei doi rezistori identici sunt conectați în serie:
Re=2R=2⋅8 Ω=16 ΩR_e = 2R = 2 \cdot 8\ \Omega = 16\ \Omega

(1 punct)

  • Puterea disipată pe circuitul exterior este:
Pe=ReI2P_e = R_e I^2

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Pe=16 Ω⋅(1 A)2=16 WP_e = 16\ \Omega \cdot (1\text{ A})^2 = 16\text{ W}

(1 punct)

b. Energia totală disipată în întregul circuit în 2 minute (4 puncte)

  • Calculăm tensiunea electromotoare a sursei din legea lui Ohm:
E=I(Re+r)=1 A⋅(16 Ω+2 Ω)=18 VE = I (R_e + r) = 1\text{ A} \cdot (16\ \Omega + 2\ \Omega) = 18\text{ V}

(1 punct)

  • Energia electrică totală furnizată și disipată în întregul circuit în intervalul Δt=2 min=120 s\Delta t = 2\text{ min} = 120\text{ s} este:
Wtot=EIΔtW_{\text{tot}} = E I \Delta t

(2 puncte)

  • Înlocuind numeric:
Wtot=18 V⋅1 A⋅120 s=2160 JW_{\text{tot}} = 18\text{ V} \cdot 1\text{ A} \cdot 120\text{ s} = 2160\text{ J}

(1 punct)

c. Puterea totală disipată după închiderea lui K (4 puncte)

  • La închiderea întrerupătorului K, unul dintre rezistori este scurtcircuitat de firul paralel, astfel că în circuitul exterior rămâne un singur rezistor de rezistență R=8 ΩR = 8\ \Omega.
  • Intensitatea curentului devine:
I1=ER+rI_1 = \frac{E}{R + r}

(2 puncte)

I1=18 V8 Ω+2 Ω=1810=1,8 AI_1 = \frac{18\text{ V}}{8\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{18}{10} = 1,8\text{ A}
  • Puterea totală disipată în întregul circuit este:
Ptot=EI1P_{\text{tot}} = E I_1

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Ptot=18 V⋅1,8 A=32,4 WP_{\text{tot}} = 18\text{ V} \cdot 1,8\text{ A} = 32,4\text{ W}

(1 punct)

d. Randamentul transferului de putere cu K închis (4 puncte)

  • Randamentul transferului de putere către circuitul exterior are expresia:
η=PextPtot=I12RI12(R+r)=RR+r\eta = \frac{P_{\text{ext}}}{P_{\text{tot}}} = \frac{I_1^2 R}{I_1^2 (R + r)} = \frac{R}{R + r}

(3 puncte)

  • Înlocuind numeric:
η=8 Ω8 Ω+2 Ω=810=0,8=80%\eta = \frac{8\ \Omega}{8\ \Omega + 2\ \Omega} = \frac{8}{10} = 0,8 = 80\%

(1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un elev își vede propria imagine într-o oglindă plană. Imaginea este:

  • a. reală și răsturnată;
  • b. reală și dreaptă;
  • c. virtuală și răsturnată;
  • d. virtuală și dreaptă. (3p)

2. Simbolurile fiind cele utilizate în manualele de fizică, ecuația care exprimă legea conservării energiei în efectul fotoelectric extern este:

  • a. hν=Ec+Lh\nu = E_c + L (3p)
  • b. hν=Ec−Lh\nu = E_c - L
  • c. Ec=hν+LE_c = h\nu + L
  • d. Ec=L−hνE_c = L - h\nu

3. Unitatea de măsură în S.I. a frecvenței fotonului este:

  • a. J\text{J}
  • b. W\text{W}
  • c. Hz\text{Hz} (3p)
  • d. m\text{m}

4. Două lentile subțiri având convergențele C1=5 m−1C_1 = 5\text{ m}^{-1} și C2=−2 m−1C_2 = -2\text{ m}^{-1} sunt alipite pentru a forma un sistem optic centrat. Convergența acestui sistem optic are valoarea:

  • a. 7 m−17\text{ m}^{-1}
  • b. 3 m−13\text{ m}^{-1} (3p)
  • c. −3 m−1-3\text{ m}^{-1}
  • d. −7 m−1-7\text{ m}^{-1}

5. În graficul din figura alăturată este ilustrată dependența intensității curentului fotoelectric de tensiunea electrică aplicată între catodul și anodul unei celule fotoelectrice. Pentru această celulă fotoelectrică, intensitatea curentului fotoelectric de saturație are valoarea:

Graficul curentului fotoelectric în funcție de tensiune

  • a. 5 mA5\text{ mA}
  • b. 10 mA10\text{ mA}
  • c. 15 mA15\text{ mA}
  • d. 20 mA20\text{ mA} (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Într-o oglindă plană, razele reflectate diverg, iar imaginea se formează la intersecția prelungirilor acestora în spatele oglinzii. Imaginea este virtuală, dreaptă, egală în dimensiune cu obiectul și simetrică față de planul oglinzii.
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Ecuația fotoelectrică a lui Einstein exprimă bilanțul energetic: energia fotonului incident (hνh\nu) este utilizată pentru extragerea electronului din catod (lucrul mecanic de extracție LL) și pentru a-i imprima energie cinetică maximă (EcE_c):
hν=L+Ech\nu = L + E_c
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns c (3 puncte)

  • Unitatea de măsură a frecvenței oricărei oscilații sau radiații electromagnetice în Sistemul Internațional este Hertzul (Hz=s−1\text{Hz} = \text{s}^{-1}):
[ν]=Hz[\nu] = \text{Hz}
  • Răspuns corect: c.

Item 4: Răspuns b (3 puncte)

  • Convergența totală a două lentile subțiri alipite este suma algebrică a convergențelor individuale:
C=C1+C2C = C_1 + C_2
  • Înlocuind numeric:
C=5 m−1+(−2 m−1)=3 m−1C = 5\text{ m}^{-1} + (-2\text{ m}^{-1}) = 3\text{ m}^{-1}
  • Răspuns corect: b.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Curentul fotoelectric de saturație IsI_s corespunde palierului orizontal de la tensiuni anodice suficient de mari, unde toți electronii emiși de catod sunt colectați de anod.
  • Citind valoarea palierului pe axa curentului din grafic, obținem Is=20 mAI_s = 20\text{ mA}.
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O lentilă subțire convergentă are distanța focală f=20 cmf = 20\text{ cm}. Un obiect luminos liniar este așezat în fața lentilei pe axa optică principală și perpendicular pe aceasta. Distanța de la obiect la lentilă este de 30 cm30\text{ cm}. În spatele lentilei, perpendicular pe axa optică principală, se află un ecran pe care se formează imaginea clară a obiectului.

  • a. Determinați convergența lentilei.
  • b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă.
  • c. Calculați distanța de la lentilă până la ecran.
  • d. Calculați mărirea liniară transversală.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

a. Convergența lentilei (3 puncte)

  • Convergența unei lentile subțiri este inversul distanței focale exprimate în metri:
C=1fC = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Cum f=20 cm=0,2 mf = 20\text{ cm} = 0,2\text{ m}:
C=10,2 m=5 m−1=5 δC = \frac{1}{0,2\text{ m}} = 5\text{ m}^{-1} = 5\ \delta

(1 punct)

b. Construcția imaginii prin lentilă (4 puncte)

  • Desenăm axa optică principală, lentila convergentă cu centrul optic OO, focarele FF și F′F' la distanța f=20 cmf = 20\text{ cm}.
  • Obiectul ABAB este situat la distanța d1=30 cm>fd_1 = 30\text{ cm} > f în fața lentilei.
  • Tr Trasăm două raze caracteristice din vârful BB:
    1. O rază paralelă cu axa optică, care se refractă prin focarul imagine F′F';
    2. O rază prin centrul optic OO, care trece nedeviată.
  • Intersecția acestor raze determină vârful B′B', iar imaginea A′B′A'B' se formează pe ecran: reală, răsturnată și mărită.

Construcția imaginii prin lentilă convergentă

(4 puncte pentru construcția corectă a razelor și a imaginii)

c. Distanța de la lentilă până la ecran (4 puncte)

  • Conform convenției de semne, coordonata obiectului este x1=−30 cmx_1 = -30\text{ cm}, iar distanța focală este f=+20 cmf = +20\text{ cm}.
  • Scriem formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(3 puncte)

  • Exprimăm coordonata imaginii x2x_2:
1x2=1f+1x1=120 cm+1−30 cm=3−260 cm=160 cm\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} = \frac{1}{20\text{ cm}} + \frac{1}{-30\text{ cm}} = \frac{3 - 2}{60\text{ cm}} = \frac{1}{60\text{ cm}} x2=60 cmx_2 = 60\text{ cm}

(1 punct)

  • Ecranul se află la distanța d=x2=60 cmd = x_2 = 60\text{ cm} în spatele lentilei.

d. Mărirea liniară transversală (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală este definită prin raportul coordonatelor:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}

(3 puncte)

  • Înlocuind numeric:
β=60 cm−30 cm=−2\beta = \frac{60\text{ cm}}{-30\text{ cm}} = -2

(1 punct)

(Semnul minus confirmă că imaginea este răsturnată, iar ∣β∣=2|\beta| = 2 arată că imaginea este de două ori mai mare decât obiectul).

Subiectul al III-lea (15 puncte)

O rază de lumină monocromatică care se propagă prin aer (naer≈1n_{\text{aer}} \approx 1) este incidentă pe o suprafață plană, care separă aerul de un alt mediu optic transparent cu indicele de refracție n=2≈1,41n = \sqrt{2} \approx 1,41. Unghiul de incidență al razei de lumină pe suprafață are valoarea i=45∘i = 45^\circ. Ca urmare a întâlnirii razei cu această suprafață se produce atât fenomen de reflexie cât și fenomen de refracție.

  • a. Determinați valoarea vitezei de propagare a luminii în mediul cu indicele de refracție nn.
  • b. Realizați un desen în care să ilustrați razele incidentă, reflectată și refractată.
  • c. Calculați unghiul dintre direcția razei incidente și direcția razei reflectate pe suprafața plană.
  • d. Calculați unghiul de refracție al razei de lumină.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

a. Viteza de propagare a luminii în mediu (4 puncte)

  • Indicele absolut de refracție al unui mediu este definit ca raportul dintre viteza luminii în vid cc și viteza de propagare în acel mediu vv:
n=cv  ⟹  v=cnn = \frac{c}{v} \implies v = \frac{c}{n}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
v=3⋅108 m/s2≈3⋅1081,41 m/s≈2,12⋅108 m/s≈2,1⋅108 m/sv = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{\sqrt{2}} \approx \frac{3 \cdot 10^8}{1,41}\text{ m/s} \approx 2,12 \cdot 10^8\text{ m/s} \approx 2,1 \cdot 10^8\text{ m/s}

(1 punct)

b. Desenul razelor incidentă, reflectată și refractată (3 puncte)

  • Se trasează suprafața de separare plană dintre aer și mediul cu n=2n = \sqrt{2}, normala în punctul de incidență, raza incidentă sub i=45∘i = 45^\circ, raza reflectată simetric sub r′=45∘r' = 45^\circ și raza refractată apropiată de normală sub r=30∘r = 30^\circ.

Reflexia și refracția luminii

(3 puncte pentru reprezentarea corectă a tuturor razelor și a unghiurilor)

c. Unghiul dintre raza incidentă și cea reflectată (4 puncte)

  • Conform legii reflexiei, unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidență: r′=i=45∘r' = i = 45^\circ.
  • Unghiul δ\delta dintre direcția razei incidente și direcția razei reflectate este:
δ=2i\delta = 2i

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
δ=2⋅45∘=90∘\delta = 2 \cdot 45^\circ = 90^\circ

(1 punct)

d. Unghiul de refracție (4 puncte)

  • Aplicăm legea a doua a refracției (legea Snell-Descartes):
naersin⁡i=nsin⁡r  ⟹  sin⁡isin⁡r=nnaern_{\text{aer}} \sin i = n \sin r \implies \frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n}{n_{\text{aer}}}

(3 puncte)

  • Înlocuind datele cunoscute (naer=1n_{\text{aer}} = 1, i=45∘i = 45^\circ, n=2n = \sqrt{2}):
1⋅sin⁡45∘=2sin⁡r  ⟹  22=2sin⁡r1 \cdot \sin 45^\circ = \sqrt{2} \sin r \implies \frac{\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2} \sin r sin⁡r=12  ⟹  r=30∘\sin r = \frac{1}{2} \implies r = 30^\circ

(1 punct)