BACEduHub
fizicaTehnologicăAnul 2021Model Oficial

Bacalaureat 2021 - Fizică Tehnologic (Model Oficial)

Notă generală: Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de trei ore. Sunt obligatorii toate subiectele din două arii tematice alese de candidat dintre cele patru prevăzute de programă: A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ.


A. MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g=10 m/s2g = 10\text{ m/s}^2.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Unitatea de măsură în S.I. a constantei elastice a unui resort poate fi scrisă sub forma:

  • a. kg/s2\text{kg}/\text{s}^2 (3p)
  • b. kg⋅ms\frac{\text{kg}\cdot\text{m}}{\text{s}}
  • c. kgm⋅s\frac{\text{kg}}{\text{m}\cdot\text{s}}
  • d. kg⋅s2\text{kg}\cdot\text{s}^2

2. Dacă lucrul mecanic efectuat de rezultanta forțelor care acționează asupra unui punct material aflat în mișcare pe o suprafață orizontală este nul, atunci:

  • a. rezultanta forțelor este orientată în sens opus mișcării punctului material;
  • b. energia cinetică a punctului material este constantă; (3p)
  • c. rezultanta forțelor este orientată în sensul mișcării punctului material;
  • d. energia cinetică a punctului material crește.

3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, mărimea fizică exprimată prin raportul ΔvΔt\frac{\Delta v}{\Delta t} reprezintă o:

  • a. accelerație; (3p)
  • b. forță;
  • c. viteză;
  • d. putere mecanică.

4. Graficul din figura alăturată reprezintă dependența de timp a coordonatei unui corp aflat în mișcare rectilinie. Valoarea maximă a modulului vitezei în intervalul de timp t∈[0,10] st \in [0, 10]\text{ s} este:

Graficul coordonatei în funcție de timp

  • a. 0,8 m/s0,8\text{ m/s}
  • b. 1 m/s1\text{ m/s}
  • c. 2 m/s2\text{ m/s} (3p)
  • d. 3,5 m/s3,5\text{ m/s}

5. O locomotivă se deplasează cu viteza constantă v=54 km/hv = 54\text{ km/h}. Forța medie de tracțiune are valoarea F=2⋅105 NF = 2 \cdot 10^5\text{ N}. Puterea medie dezvoltată de locomotivă este:

  • a. P=7,2 MWP = 7,2\text{ MW}
  • b. P=3 MWP = 3\text{ MW} (3p)
  • c. P=5,7 MWP = 5,7\text{ MW}
  • d. P=10,8 MWP = 10,8\text{ MW}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • Din legea lui Hooke, forța elastică are modulul Fe=kΔℓF_e = k \Delta \ell, de unde constanta elastică este k=FeΔℓk = \frac{F_e}{\Delta \ell}.
  • Analizând unitățile fundamentale în S.I.:
[k]=[Fe][Δℓ]=Nm=kg⋅ms2m=kgs2[k] = \frac{[F_e]}{[\Delta \ell]} = \frac{\text{N}}{\text{m}} = \frac{\text{kg}\cdot\frac{\text{m}}{\text{s}^2}}{\text{m}} = \frac{\text{kg}}{\text{s}^2}
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns b (3 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice:
Lrez=ΔEc=Ec2−Ec1L_{\text{rez}} = \Delta E_c = E_{c2} - E_{c1}
  • Dacă lucrul mecanic al forței rezultante este nul (Lrez=0L_{\text{rez}} = 0), atunci variația energiei cinetice este zero:
ΔEc=0  ⟹  Ec=constant\Delta E_c = 0 \implies E_c = \text{constant}
  • Răspuns corect: b.

Item 3: Răspuns a (3 puncte)

  • Prin definiție, raportul dintre variația vitezei Δv\Delta v și durata Δt\Delta t a intervalului de timp reprezintă accelerația medie a mobilului:
a=ΔvΔta = \frac{\Delta v}{\Delta t}
  • Răspuns corect: a.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • Viteza în mișcarea rectilinie este egală cu panta graficului coordonatei în funcție de timp: v=ΔxΔtv = \frac{\Delta x}{\Delta t}.
  • Analizând intervalele de timp din graficul x(t)x(t):
    • Pe segmentul cel mai abrupt, de la t=4 st = 4\text{ s} la t=6 st = 6\text{ s}, corpul se deplasează de la x=2 mx = 2\text{ m} la x=6 mx = 6\text{ m}:
v=6 m−2 m6 s−4 s=4 m2 s=2 m/sv = \frac{6\text{ m} - 2\text{ m}}{6\text{ s} - 4\text{ s}} = \frac{4\text{ m}}{2\text{ s}} = 2\text{ m/s}
  • Pe celelalte intervale pantele sunt mai mici (de exemplu 1 m/s1\text{ m/s} sau 0 m/s0\text{ m/s}). Valoarea maximă a modulului vitezei este 2 m/s2\text{ m/s}.
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns b (3 puncte)

  • Transformăm mai întâi viteza în unități din Sistemul Internațional:
v=54 km/h=54⋅1000 m3600 s=15 m/sv = 54\text{ km/h} = \frac{54 \cdot 1000\text{ m}}{3600\text{ s}} = 15\text{ m/s}
  • Puterea mecanică dezvoltată la viteză constantă este:
P=F⋅v=2⋅105 N⋅15 m/s=30⋅105 W=3⋅106 W=3 MWP = F \cdot v = 2 \cdot 10^5\text{ N} \cdot 15\text{ m/s} = 30 \cdot 10^5\text{ W} = 3 \cdot 10^6\text{ W} = 3\text{ MW}
  • Răspuns corect: b.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un corp de masă m1=4 kgm_1 = 4\text{ kg} este așezat pe un plan înclinat cu unghiul α=30∘\alpha = 30^\circ față de orizontală, ca în figura alăturată. Corpul de masă m1m_1 este legat de un alt corp de masă m2m_2 prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1m_1 și plan este μ=123≈0,29\mu = \frac{1}{2\sqrt{3}} \approx 0,29.

Corpul m1 pe plan înclinat legat de corpul m2

  • a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m2m_2.
  • b. Calculați valoarea masei m2m_2 a corpului atârnat, astfel încât acesta să coboare cu viteză constantă.
  • c. Se dezleagă corpul de masă m2m_2. Calculați accelerația corpului de masă m1m_1, lăsat liber pe planul înclinat.
  • d. Calculați, în condițiile punctului c., viteza atinsă de corpul de masă m1m_1 după Δt=2 s\Delta t = 2\text{ s} de la plecarea din repaus, considerând planul înclinat suficient de lung.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul II

a. Reprezentarea forțelor care acționează asupra corpului m2m_2 (4 puncte)

  • Asupra corpului suspendat m2m_2 acționează două forțe pe direcție verticală:
    1. Greutatea corpului G⃗2=m2g⃗\vec{G}_2 = m_2 \vec{g}, orientată vertical în jos;
    2. Tensiunea din fir T⃗\vec{T}, orientată vertical în sus.

Diagrama forțelor pentru corpul m2

(4 puncte pentru reprezentarea corectă a celor două forțe)

b. Valoarea masei m2m_2 pentru coborâre cu viteză constantă (4 puncte)

  • Deoarece corpul m2m_2 coboară cu viteză constantă (v=const.v = \text{const.}, deci a=0a = 0), corpul m1m_1 urcă pe planul înclinat cu aceeași viteză constantă.
  • Forța de frecare la alunecare pe plan F⃗f\vec{F}_f se opune mișcării corpului m1m_1, fiind orientată în jos de-a lungul planului înclinat.
  • Reacțiunea normală a planului este N=m1gcos⁡αN = m_1 g \cos \alpha, iar forța de frecare are modulul:
Ff=μm1gcos⁡αF_f = \mu m_1 g \cos \alpha

(1 punct)

  • Calcul numeric al forței de frecare:
Ff=123⋅4 kg⋅10 m/s2⋅32=10 NF_f = \frac{1}{2\sqrt{3}} \cdot 4\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 10\text{ N}
  • Condiția de echilibru dinamic (a=0a = 0) pentru corpul m1m_1 de-a lungul planului înclinat:
T−m1gsin⁡α−Ff=0T - m_1 g \sin \alpha - F_f = 0

(1 punct)

T=m1gsin⁡30∘+Ff=4⋅10⋅0,5+10=20+10=30 NT = m_1 g \sin 30^\circ + F_f = 4 \cdot 10 \cdot 0,5 + 10 = 20 + 10 = 30\text{ N}
  • Condiția de echilibru dinamic pentru corpul atârnat m2m_2 pe verticală:
m2g−T=0m_2 g - T = 0

(1 punct)

  • Rezultă masa corpului m2m_2:
m2=Tg=30 N10 m/s2=3 kgm_2 = \frac{T}{g} = \frac{30\text{ N}}{10\text{ m/s}^2} = 3\text{ kg}

(1 punct)

c. Accelerația corpului m1m_1 după dezlegare (3 puncte)

  • După dezlegarea corpului m2m_2, tensiunea din fir dispare (T=0T = 0).
  • Componenta tangențială a greutății este G1t=m1gsin⁡30∘=20 NG_{1t} = m_1 g \sin 30^\circ = 20\text{ N}.
  • Deoarece G1t>FfG_{1t} > F_f (20 N>10 N20\text{ N} > 10\text{ N}), corpul va coborî accelerat pe planul înclinat, iar forța de frecare este orientată în sus de-a lungul planului.
  • Principiul fundamental al dinamicii de-a lungul planului înclinat:
m1gsin⁡α−μm1gcos⁡α=m1am_1 g \sin \alpha - \mu m_1 g \cos \alpha = m_1 a

(2 puncte)

  • Simplificând prin m1m_1, obținem accelerația:
a=g(sin⁡α−μcos⁡α)=10(0,5−123⋅32)=10(0,5−0,25)=2,5 m/s2a = g (\sin \alpha - \mu \cos \alpha) = 10 \left(0,5 - \frac{1}{2\sqrt{3}} \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}\right) = 10 \left(0,5 - 0,25\right) = 2,5\text{ m/s}^2

(1 punct)

d. Viteza atinsă după Δt=2 s\Delta t = 2\text{ s} (4 puncte)

  • Mișcarea corpului este rectilinie uniform accelerată, pornind din repaus (v0=0v_0 = 0).
  • Relația de definiție a accelerației dă:
a=ΔvΔta = \frac{\Delta v}{\Delta t}

(2 puncte)

  • Variația de viteză este Δv=v−v0=v\Delta v = v - v_0 = v:
Δv=v\Delta v = v

(1 punct)

  • Rezultă viteza finală:
v=a⋅Δt=2,5 m/s2⋅2 s=5 m/sv = a \cdot \Delta t = 2,5\text{ m/s}^2 \cdot 2\text{ s} = 5\text{ m/s}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un corp de masă m=150 gm = 150\text{ g}, considerat punctiform, este lansat, de la înălțimea h=1,8 mh = 1,8\text{ m} față de sol, vertical în sus, cu viteza inițială v0=8,0 m/sv_0 = 8,0\text{ m/s}. Frecarea cu aerul se consideră neglijabilă, iar energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Determinați:

  • a. energia mecanică a corpului în momentul lansării acestuia;
  • b. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul lansării corpului până în momentul în care acesta atinge înălțimea maximă;
  • c. viteza corpului în momentul în care acesta atinge solul;
  • d. intervalul de timp care s-a scurs din momentul atingerii înălțimii maxime până în momentul în care corpul ajunge pe sol.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Mecanică Subiectul III

a. Energia mecanică a corpului la lansare (4 puncte)

  • Transformăm masa corpului în unități din S.I.: m=150 g=0,15 kgm = 150\text{ g} = 0,15\text{ kg}.
  • Energia mecanică inițială este suma energiei cinetice și a energiei potențiale la înălțimea hh:
E0=Ec0+Ep0E_0 = E_{c0} + E_{p0}

(1 punct)

Ep0=mgh=0,15 kg⋅10 m/s2⋅1,8 m=2,7 JE_{p0} = m g h = 0,15\text{ kg} \cdot 10\text{ m/s}^2 \cdot 1,8\text{ m} = 2,7\text{ J}

(1 punct)

Ec0=mv022=0,15 kg⋅(8,0 m/s)22=0,15⋅642=4,8 JE_{c0} = \frac{m v_0^2}{2} = \frac{0,15\text{ kg} \cdot (8,0\text{ m/s})^2}{2} = \frac{0,15 \cdot 64}{2} = 4,8\text{ J}

(1 punct)

  • Rezultă energia mecanică totală la momentul lansării:
E0=4,8 J+2,7 J=7,5 JE_0 = 4,8\text{ J} + 2,7\text{ J} = 7,5\text{ J}

(1 punct)

b. Lucrul mecanic al greutății până la înălțimea maximă (3 puncte)

  • Conform teoremei variației energiei cinetice între momentul lansării și punctul de înălțime maximă (unde viteza este momentan nulă, vtop=0v_{\text{top}} = 0):
LG=ΔEcL_G = \Delta E_c

(1 punct)

  • Variația energiei cinetice este:
ΔEc=0−mv022=−mv022\Delta E_c = 0 - \frac{m v_0^2}{2} = -\frac{m v_0^2}{2}

(1 punct)

  • Rezultă lucrul mecanic rezistent efectuat de greutate la urcare:
LG=−4,8 JL_G = -4,8\text{ J}

(1 punct)

c. Viteza corpului în momentul atingerii solului (4 puncte)

  • Frecarea cu aerul fiind neglijabilă, energia mecanică totală a sistemului se conservă pe toată durata mișcării:
Ef=E0E_f = E_0

(1 punct)

  • La nivelul solului (h=0h = 0), energia potențială este nulă (Epf=0E_{pf} = 0), astfel că întreaga energie mecanică se regăsește sub formă de energie cinetică:
Ef=mvf22E_f = \frac{m v_f^2}{2}

(2 puncte)

  • Rezultă viteza cu care corpul atinge solul:
mvf22=E0  ⟹  vf=2E0m=2⋅7,5 J0,15 kg=100=10 m/s\frac{m v_f^2}{2} = E_0 \implies v_f = \sqrt{\frac{2 E_0}{m}} = \sqrt{\frac{2 \cdot 7,5\text{ J}}{0,15\text{ kg}}} = \sqrt{100} = 10\text{ m/s}

(1 punct)

d. Timpul de cădere de la înălțimea maximă până la sol (4 puncte)

  • De la înălțimea maximă până la sol, corpul efectuează o cădere liberă din repaus (vtop=0v_{\text{top}} = 0) cu accelerația gravitațională a=g=10 m/s2a = g = 10\text{ m/s}^2.
  • Relația dintre accelerație, variația de viteză și intervalul de timp este:
a=ΔvΔta = \frac{\Delta v}{\Delta t}

(1 punct)

  • Accelerația mișcării este cea gravitațională:
a=ga = g

(1 punct)

  • Variația de viteză la coborâre este:
Δv=vf−0=vf\Delta v = v_f - 0 = v_f

(1 punct)

  • Intervalul de timp scurs este:
Δt=vfg=10 m/s10 m/s2=1 s\Delta t = \frac{v_f}{g} = \frac{10\text{ m/s}}{10\text{ m/s}^2} = 1\text{ s}

(1 punct)


B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

Se consideră: numărul lui Avogadro NA=6,02⋅1023 mol−1N_A = 6,02 \cdot 10^{23}\text{ mol}^{-1}, constanta gazelor ideale R=8,31 J⋅mol−1⋅K−1R = 8,31\text{ J}\cdot\text{mol}^{-1}\cdot\text{K}^{-1}. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relația: pV=νRTp V = \nu R T.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Punctele 1, 2 și 3 din graficul alăturat reprezintă trei stări de echilibru termodinamic pentru trei cantități egale de gaz ideal. Relația corectă dintre temperaturile celor trei gaze este:

Stările 1, 2 și 3 în coordonate p-V

  • a. T1<T2<T3T_1 < T_2 < T_3 (3p)
  • b. T1=T2=T3T_1 = T_2 = T_3
  • c. T1>T2>T3T_1 > T_2 > T_3
  • d. T1<T3<T2T_1 < T_3 < T_2

2. Considerând că simbolurile mărimilor fizice și convențiile de semne pentru căldură și lucru mecanic sunt cele utilizate în manualele de fizică, expresia corectă a principiului I al termodinamicii este:

  • a. U=Q+LU = Q + L
  • b. ΔU=Q+L\Delta U = Q + L
  • c. ΔU=Q−L\Delta U = Q - L (3p)
  • d. U=Q−LU = Q - L

3. Într-o destindere adiabatică a unei mase constante de gaz ideal, densitatea acestuia:

  • a. crește;
  • b. scade; (3p)
  • c. rămâne constantă;
  • d. crește și apoi scade.

4. Simbolurile unităților de măsură fiind cele utilizate în S.I., unitatea de măsură a capacității calorice a unui sistem termodinamic poate fi scrisă în forma:

  • a. N⋅m2\text{N}\cdot\text{m}^2
  • b. N⋅m\text{N}\cdot\text{m}
  • c. N⋅m2K\frac{\text{N}\cdot\text{m}^2}{\text{K}}
  • d. N⋅mK\frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{K}} (3p)

5. Unei densități de 10 g/cm310\text{ g/cm}^3 îi corespunde, în unități din S.I. o valoare egală cu:

  • a. 10 kg/m310\text{ kg/m}^3
  • b. 100 kg/m3100\text{ kg/m}^3
  • c. 1000 kg/m31000\text{ kg/m}^3
  • d. 104 kg/m310^4\text{ kg/m}^3 (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul I

Item 1: Răspuns a (3 puncte)

  • În reprezentarea p−Vp-V, familia de curbe izoterme este formată din hiperbole echilatere. Cu cât o izotermă este situată mai departe de originea axelor, cu atât temperatura absolută corespunzătoare este mai mare.
  • Punctul 1 se află pe izoterma cea mai apropiată de origine, urmat de punctul 2, iar punctul 3 este cel mai depărtat. Prin urmare: T1<T2<T3T_1 < T_2 < T_3.
  • Răspuns corect: a.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Conform convenției clasice de semne (căldura primită este pozitivă, lucrul mecanic efectuat de sistem este pozitiv), principiul I al termodinamicii stabilește că variația energiei interne a sistemului este diferența dintre căldura primită și lucrul mecanic cedat exteriorului:
ΔU=Q−L\Delta U = Q - L
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Densitatea gazului este definită ca raportul dintre masă și volum: ρ=mV\rho = \frac{m}{V}.
  • Într-o destindere (fie ea și adiabatică), volumul ocupat de gaz crește (V2>V1V_2 > V_1), în timp ce masa de gaz este constantă (m=const.m = \text{const.}). În consecință, densitatea gazului scade.
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns d (3 puncte)

  • Capacitatea calorică este C=QΔTC = \frac{Q}{\Delta T}.
  • Unitatea de măsură este:
[C]=[Q][ΔT]=JK=N⋅mK[C] = \frac{[Q]}{[\Delta T]} = \frac{\text{J}}{\text{K}} = \frac{\text{N}\cdot\text{m}}{\text{K}}
  • Răspuns corect: d.

Item 5: Răspuns d (3 puncte)

  • Transformăm unitățile din sistemul CGS în Sistemul Internațional (1 g=10−3 kg1\text{ g} = 10^{-3}\text{ kg} și 1 cm3=10−6 m31\text{ cm}^3 = 10^{-6}\text{ m}^3):
10 g/cm3=10⋅10−3 kg10−6 m3=10⋅103 kg/m3=104 kg/m310\text{ g/cm}^3 = 10 \cdot \frac{10^{-3}\text{ kg}}{10^{-6}\text{ m}^3} = 10 \cdot 10^3\text{ kg/m}^3 = 10^4\text{ kg/m}^3
  • Răspuns corect: d.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

O butelie având volumul V=8,31 LV = 8,31\text{ L} conține aer la presiunea p=2,0⋅105 Pap = 2,0 \cdot 10^5\text{ Pa} și temperatura t=17∘Ct = 17^\circ\text{C}. Butelia este prevăzută cu o membrană care se sparge dacă diferența dintre presiunea gazului din interior și cea atmosferică este Δp=3,0⋅105 Pa\Delta p = 3,0 \cdot 10^5\text{ Pa}. Masa molară a aerului este μaer=29⋅10−3 kg/mol\mu_{\text{aer}} = 29 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}, presiunea atmosferică este constantă și are valoarea p0=1,0⋅105 Pap_0 = 1,0 \cdot 10^5\text{ Pa}. Determinați:

  • a. numărul de molecule de aer;
  • b. densitatea aerului din butelie;
  • c. masa minimă de azot, aflată la temperatura 17∘C17^\circ\text{C}, care trebuie introdusă suplimentar în butelie pentru a produce spargerea membranei (masa molară a azotului este μN2=28⋅10−3 kg/mol\mu_{\text{N}_2} = 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol});
  • d. masa molară a amestecului obținut după spargerea membranei, ca urmare a introducerii azotului suplimentar.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul II

a. Numărul de molecule de aer (3 puncte)

  • Transformăm datele în unități fundamentale: V=8,31 L=8,31⋅10−3 m3V = 8,31\text{ L} = 8,31 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3 și T=17+273=290 KT = 17 + 273 = 290\text{ K}.
  • Relația dintre cantitatea de substanță și numărul de molecule este:
νaer=NNA  ⟹  N=νaerNA\nu_{\text{aer}} = \frac{N}{N_A} \implies N = \nu_{\text{aer}} N_A

(1 punct)

  • Din ecuația termică de stare Clapeyron-Mendeleev:
νaer=pVRT\nu_{\text{aer}} = \frac{p V}{R T}

(1 punct)

νaer=2,0⋅105 Pa⋅8,31⋅10−3 m38,31 J/(mol⋅K)⋅290 K=200290 mol≈0,69 mol\nu_{\text{aer}} = \frac{2,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 8,31 \cdot 10^{-3}\text{ m}^3}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 290\text{ K}} = \frac{200}{290}\text{ mol} \approx 0,69\text{ mol}
  • Rezultă numărul de molecule:
N=200290⋅6,02⋅1023≈4,15⋅1023 moleculeN = \frac{200}{290} \cdot 6,02 \cdot 10^{23} \approx 4,15 \cdot 10^{23}\text{ molecule}

(1 punct)

b. Densitatea aerului din butelie (4 puncte)

  • Densitatea gazului se exprimă în funcție de parametrii de stare prin relația:
ρ=pμaerRT\rho = \frac{p \mu_{\text{aer}}}{R T}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
ρ=2,0⋅105 Pa⋅29⋅10−3 kg/mol8,31 J/(mol⋅K)⋅290 K=58002409,9≈2,4 kg/m3\rho = \frac{2,0 \cdot 10^5\text{ Pa} \cdot 29 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}}{8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 290\text{ K}} = \frac{5800}{2409,9} \approx 2,4\text{ kg/m}^3

(1 punct)

c. Masa minimă de azot introdusă suplimentar (4 puncte)

  • Membrana se sparge când diferența de presiune atinge valoarea critică:
pfinal−p0=Δp  ⟹  pfinal=p0+Δp=1,0⋅105+3,0⋅105=4,0⋅105 Pap_{\text{final}} - p_0 = \Delta p \implies p_{\text{final}} = p_0 + \Delta p = 1,0 \cdot 10^5 + 3,0 \cdot 10^5 = 4,0 \cdot 10^5\text{ Pa}
  • În butelia rigidă de volum constant VV, la temperatura constantă T=290 KT = 290\text{ K}, presiunea totală a amestecului este dată de legea lui Dalton:
(p0+Δp)V=(νaer+νN2)RT(p_0 + \Delta p) V = (\nu_{\text{aer}} + \nu_{\text{N}_2}) R T

(2 puncte)

  • Scăzând starea inițială pV=νaerRTp V = \nu_{\text{aer}} R T, obținem variația de presiune asigurată exclusiv de azotul adăugat:
νN2=(p0+Δp−p)VRT=(4,0⋅105−2,0⋅105)⋅8,31⋅10−38,31⋅290=200290 mol\nu_{\text{N}_2} = \frac{(p_0 + \Delta p - p) V}{R T} = \frac{(4,0 \cdot 10^5 - 2,0 \cdot 10^5) \cdot 8,31 \cdot 10^{-3}}{8,31 \cdot 290} = \frac{200}{290}\text{ mol}
  • Masa de azot necesară este:
mN2=νN2μN2m_{\text{N}_2} = \nu_{\text{N}_2} \mu_{\text{N}_2}

(1 punct)

mN2=200290⋅28⋅10−3 kg≈0,0193 kg=1,9⋅10−2 kgm_{\text{N}_2} = \frac{200}{290} \cdot 28 \cdot 10^{-3}\text{ kg} \approx 0,0193\text{ kg} = 1,9 \cdot 10^{-2}\text{ kg}

(1 punct)

d. Masa molară a amestecului gazos (4 puncte)

  • Masa molară a amestecului este raportul dintre masa totală și numărul total de moli:
μ=maer+mN2νaer+νN2=νaerμaer+νN2μN2νaer+νN2\mu = \frac{m_{\text{aer}} + m_{\text{N}_2}}{\nu_{\text{aer}} + \nu_{\text{N}_2}} = \frac{\nu_{\text{aer}} \mu_{\text{aer}} + \nu_{\text{N}_2} \mu_{\text{N}_2}}{\nu_{\text{aer}} + \nu_{\text{N}_2}}

(3 puncte)

  • Deoarece νaer=νN2=200290 mol\nu_{\text{aer}} = \nu_{\text{N}_2} = \frac{200}{290}\text{ mol}, cantitățile de substanță se simplifică, masa molară devenind media aritmetică a celor două mase molare:
μ=μaer+μN22=29⋅10−3+28⋅10−32=28,5⋅10−3 kg/mol\mu = \frac{\mu_{\text{aer}} + \mu_{\text{N}_2}}{2} = \frac{29 \cdot 10^{-3} + 28 \cdot 10^{-3}}{2} = 28,5 \cdot 10^{-3}\text{ kg/mol}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un mol de gaz ideal monoatomic (CV=32RC_V = \frac{3}{2}R), aflat inițial în starea 1, la temperatura T1=250 KT_1 = 250\text{ K}, este supus succesiunii de procese termodinamice 1→2→3→41 \to 2 \to 3 \to 4, reprezentate în sistemul de coordonate p−Tp-T în figura alăturată. Considerați că ln⁡2≈0,7\ln 2 \approx 0,7.

Succesiunea de procese în coordonate p-T

  • a. Reprezentați succesiunea de procese termodinamice în sistemul de coordonate p−Vp-V.
  • b. Determinați energia internă a gazului în starea 2.
  • c. Calculați lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2→32 \to 3.
  • d. Calculați căldura schimbată de gaz cu exteriorul în transformarea 3→43 \to 4.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Termodinamică Subiectul III

a. Reprezentarea grafică a succesiunii în coordonate p−Vp-V (3 puncte)

  • Identificarea fiecărei transformări:
    • 1→21 \to 2: izocoră la V1=const.V_1 = \text{const.} (dreaptă care trece prin origine în p−Tp-T), presiunea crește de la p1p_1 la p2=2p1p_2 = 2p_1 (segment vertical în sus în p−Vp-V);
    • 2→32 \to 3: izobară la p2=2p1=const.p_2 = 2p_1 = \text{const.}, volumul crește de la V1V_1 la V3=1,5V1V_3 = 1,5 V_1 (segment orizontal spre dreapta în p−Vp-V);
    • 3→43 \to 4: izotermă la T3=750 KT_3 = 750\text{ K}, destindere până la p4=p1p_4 = p_1 și V4=3V1V_4 = 3V_1 (arc de hiperbolă coborâtor în p−Vp-V).

Succesiunea de procese în coordonate p-V

(3 puncte pentru reprezentarea corectă cu indicarea stărilor și a direcției de evoluție)

b. Energia internă a gazului în starea 2 (4 puncte)

  • În transformarea izocoră 1→21 \to 2, presiunea se dublează la volum constant:
p1T1=p2T2  ⟹  T2=2T1=2⋅250 K=500 K\frac{p_1}{T_1} = \frac{p_2}{T_2} \implies T_2 = 2 T_1 = 2 \cdot 250\text{ K} = 500\text{ K}

(1 punct)

  • Energia internă a gazului ideal monoatomic în starea 2 este dată de:
U2=νCVT2U_2 = \nu C_V T_2

(2 puncte)

  • Cu ν=1 mol\nu = 1\text{ mol} și CV=32RC_V = \frac{3}{2}R:
U2=1⋅32⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅500 K=6232,5 J≈6,2 kJU_2 = 1 \cdot \frac{3}{2} \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 500\text{ K} = 6232,5\text{ J} \approx 6,2\text{ kJ}

(1 punct)

c. Lucrul mecanic efectuat în transformarea 2→32 \to 3 (4 puncte)

  • Transformarea 2→32 \to 3 se desfășoară la presiune constantă p2=const.p_2 = \text{const.}:
L23=p2(V3−V2)L_{23} = p_2 (V_3 - V_2)

(2 puncte)

  • Din grafic, temperatura în starea 3 este T3=3T1=750 K=1,5T2T_3 = 3 T_1 = 750\text{ K} = 1,5 T_2, ceea ce implică:
V3=32V2=32V1V_3 = \frac{3}{2} V_2 = \frac{3}{2} V_1

(1 punct)

  • Folosind ecuația termică de stare p2(V3−V2)=νR(T3−T2)p_2 (V_3 - V_2) = \nu R (T_3 - T_2):
L23=νR(T3−T2)=1⋅8,31⋅(750−500)=8,31⋅250=2077,5 J≈2,1 kJL_{23} = \nu R (T_3 - T_2) = 1 \cdot 8,31 \cdot (750 - 500) = 8,31 \cdot 250 = 2077,5\text{ J} \approx 2,1\text{ kJ}

(1 punct)

d. Căldura schimbată în transformarea 3→43 \to 4 (4 puncte)

  • Transformarea 3→43 \to 4 este izotermă (T3=T4=750 KT_3 = T_4 = 750\text{ K}), astfel că ΔU34=0\Delta U_{34} = 0.
  • Conform principiului I al termodinamicii, căldura schimbată este egală cu lucrul mecanic efectuat:
Q34=νRT3ln⁡V4V3Q_{34} = \nu R T_3 \ln\frac{V_4}{V_3}

(2 puncte)

  • Din legea Boyle-Mariotte pentru stările 3 și 4 (p3V3=p4V4p_3 V_3 = p_4 V_4):
V4V3=p3p4=2p1p1=2\frac{V_4}{V_3} = \frac{p_3}{p_4} = \frac{2p_1}{p_1} = 2

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Q34=1 mol⋅8,31 J/(mol⋅K)⋅750 K⋅ln⁡2≈6232,5⋅0,7=4362,75 J≈4,4 kJQ_{34} = 1\text{ mol} \cdot 8,31\text{ J/(mol}\cdot\text{K)} \cdot 750\text{ K} \cdot \ln 2 \approx 6232,5 \cdot 0,7 = 4362,75\text{ J} \approx 4,4\text{ kJ}

(1 punct)


C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Simbolurile unităților de măsură fiind cele folosite în S.I., unitatea de măsură a rezistivității electrice poate fi scrisă în forma:

  • a. V⋅A⋅m−1\text{V}\cdot\text{A}\cdot\text{m}^{-1}
  • b. V−1⋅A−1⋅m\text{V}^{-1}\cdot\text{A}^{-1}\cdot\text{m}
  • c. V−1⋅A⋅m−1\text{V}^{-1}\cdot\text{A}\cdot\text{m}^{-1}
  • d. V⋅A−1⋅m\text{V}\cdot\text{A}^{-1}\cdot\text{m} (3p)

2. În graficul alăturat este prezentată variația în timp a intensității curentului electric printr-un conductor. Sarcina electrică totală ce străbate secțiunea transversală a conductorului în intervalul de timp cuprins între t1=3 st_1 = 3\text{ s} și t2=6 st_2 = 6\text{ s} este egală cu:

Graficul intensității curentului în funcție de timp

  • a. 20μC20\mu\text{C}
  • b. 30μC30\mu\text{C}
  • c. 60μC60\mu\text{C} (3p)
  • d. 80μC80\mu\text{C}

3. O baterie este formată din gruparea în serie a două generatoare având fiecare tensiunea electromotoare EE și rezistența interioară rr. Un consumator cu rezistența electrică RR este alimentat de la această baterie. Intensitatea curentului electric prin consumator este:

  • a. I=2E2R+rI = \frac{2E}{2R + r}
  • b. I=2ER+2rI = \frac{2E}{R + 2r} (3p)
  • c. I=ER+2rI = \frac{E}{R + 2r}
  • d. I=ER+rI = \frac{E}{R + r}

4. Purtătorii de sarcină electrică liberi în conductoarele metalice sunt:

  • a. ionii;
  • b. electronii și ionii negativi;
  • c. electronii; (3p)
  • d. electronii și ionii pozitivi.

5. Dacă, din greșeală, se conectează la bornele unui generator un conductor de rezistență neglijabilă, intensitatea curentului prin acesta devine IscI_{sc}. Puterea maximă care poate fi transferată de generator unui circuit exterior cu rezistența convenabil aleasă este Pmax⁡P_{\max}. Tensiunea electromotoare a generatorului are expresia:

  • a. E=4Pmax⁡IscE = \frac{4 P_{\max}}{I_{sc}} (3p)
  • b. E=3Pmax⁡IscE = \frac{3 P_{\max}}{I_{sc}}
  • c. E=2Pmax⁡IscE = \frac{2 P_{\max}}{I_{sc}}
  • d. E=Pmax⁡IscE = \frac{P_{\max}}{I_{sc}}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul I

Item 1: Răspuns d (3 puncte)

  • Rezistența electrică este R=ρℓSR = \rho \frac{\ell}{S}, de unde rezistivitatea este ρ=RSℓ\rho = \frac{R S}{\ell}.
  • Analizând unitățile de măsură:
[ρ]=Ω⋅m=VA⋅m=V⋅A−1⋅m[\rho] = \Omega \cdot \text{m} = \frac{\text{V}}{\text{A}} \cdot \text{m} = \text{V}\cdot\text{A}^{-1}\cdot\text{m}
  • Răspuns corect: d.

Item 2: Răspuns c (3 puncte)

  • Sarcina electrică ce traversează secțiunea conductorului este egală cu aria de sub curba I(t)I(t) între momentele t1=3 st_1 = 3\text{ s} și t2=6 st_2 = 6\text{ s}.
  • În acest interval, curentul este constant la valoarea I=20μAI = 20\mu\text{A}.
  • Aria dreptunghiului corespunzător este:
q=I⋅Δt=20μA⋅(6 s−3 s)=20⋅3=60μCq = I \cdot \Delta t = 20\mu\text{A} \cdot (6\text{ s} - 3\text{ s}) = 20 \cdot 3 = 60\mu\text{C}
  • Răspuns corect: c.

Item 3: Răspuns b (3 puncte)

  • Gruparea în serie a două generatoare identice are tensiunea electromotoare echivalentă Es=2EE_s = 2E și rezistența interioară echivalentă rs=2rr_s = 2r.
  • Conform legii lui Ohm pentru întregul circuit:
I=EsR+rs=2ER+2rI = \frac{E_s}{R + r_s} = \frac{2E}{R + 2r}
  • Răspuns corect: b.

Item 4: Răspuns c (3 puncte)

  • În metale, rețeaua cristalină este formată din ioni pozitivi imobilizați în nodurile rețelei, iar conducția electrică este asigurată exclusiv de electronii de valență delocalizați (gazul de electroni liberi).
  • Răspuns corect: c.

Item 5: Răspuns a (3 puncte)

  • Curentul de scurtcircuit este Isc=Er  ⟹  r=EIscI_{sc} = \frac{E}{r} \implies r = \frac{E}{I_{sc}}.
  • Puterea maximă debitată de un generator pe circuitul exterior se obține la adaptarea de rezistență (R=rR = r):
Pmax⁡=E24rP_{\max} = \frac{E^2}{4r}
  • Înlocuind r=EIscr = \frac{E}{I_{sc}}:
Pmax⁡=E24⋅EIsc=E⋅Isc4  ⟹  E=4Pmax⁡IscP_{\max} = \frac{E^2}{4 \cdot \frac{E}{I_{sc}}} = \frac{E \cdot I_{sc}}{4} \implies E = \frac{4 P_{\max}}{I_{sc}}
  • Răspuns corect: a.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată se cunosc: E=60 VE = 60\text{ V}, r=4 Ωr = 4\ \Omega, R1=20 ΩR_1 = 20\ \Omega, R2=30 ΩR_2 = 30\ \Omega, R3=8 ΩR_3 = 8\ \Omega. Voltmetrul este considerat ideal (RV→∞R_V \to \infty). Rezistența electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. Determinați:

Schema circuitului electric

  • a. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior;
  • b. valoarea tensiunii indicate de voltmetru;
  • c. valoarea intensității prin rezistorul R1R_1;
  • d. intensitatea curentului prin sursă dacă se conectează între A și B un fir cu rezistență neglijabilă.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul II

a. Rezistența echivalentă a circuitului exterior (3 puncte)

  • Rezistoarele R1R_1 și R2R_2 sunt legate în paralel:
R12=R1R2R1+R2R_{12} = \frac{R_1 R_2}{R_1 + R_2}

(1 punct)

R12=20⋅3020+30=60050=12 ΩR_{12} = \frac{20 \cdot 30}{20 + 30} = \frac{600}{50} = 12\ \Omega
  • Grupul paralel R12R_{12} este legat în serie cu rezistorul R3R_3:
Re=R12+R3R_e = R_{12} + R_3

(1 punct)

Re=12 Ω+8 Ω=20 ΩR_e = 12\ \Omega + 8\ \Omega = 20\ \Omega

(1 punct)

b. Tensiunea indicată de voltmetru (4 puncte)

  • Voltmetrul ideal (RV→∞R_V \to \infty) este conectat la bornele sursei, măsurând tensiunea la bornele circuitului exterior UV=E−Ir=IReU_V = E - I r = I R_e.
  • Intensitatea curentului debitat de sursă prin întregul circuit este:
I=ERe+rI = \frac{E}{R_e + r}

(1 punct)

I=60 V20 Ω+4 Ω=6024=2,5 AI = \frac{60\text{ V}}{20\ \Omega + 4\ \Omega} = \frac{60}{24} = 2,5\text{ A}
  • Tensiunea indicată de voltmetru este:
UV=E−IrU_V = E - I r

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
UV=60 V−2,5 A⋅4 Ω=60−10=50 VU_V = 60\text{ V} - 2,5\text{ A} \cdot 4\ \Omega = 60 - 10 = 50\text{ V}

(1 punct)

(Sau UV=IRe=2,5⋅20=50 VU_V = I R_e = 2,5 \cdot 20 = 50\text{ V}).

c. Intensitatea curentului prin rezistorul R1R_1 (4 puncte)

  • Tensiunea la bornele grupării paralele ABAB (unde sunt conectate rezistoarele R1R_1 și R2R_2) este:
UAB=I⋅R12=2,5 A⋅12 Ω=30 VU_{AB} = I \cdot R_{12} = 2,5\text{ A} \cdot 12\ \Omega = 30\text{ V}

(3 puncte)

  • Conform legii lui Ohm pe ramura cu rezistorul R1R_1:
I1=UABR1I_1 = \frac{U_{AB}}{R_1}
  • Calcul numeric:
I1=30 V20 Ω=1,5 AI_1 = \frac{30\text{ V}}{20\ \Omega} = 1,5\text{ A}

(1 punct)

d. Curentul prin sursă la scurtcircuitarea punctelor A și B (4 puncte)

  • Conectarea unui fir cu rezistență neglijabilă între punctele A și B scurtcircuitează grupul paralel R12R_{12} (RAB′=0R_{AB}' = 0).
  • În circuitul exterior rămâne conectat doar rezistorul R3=8 ΩR_3 = 8\ \Omega.
  • Intensitatea curentului prin sursă devine:
I′=ER3+rI' = \frac{E}{R_3 + r}

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
I′=60 V8 Ω+4 Ω=6012=5 AI' = \frac{60\text{ V}}{8\ \Omega + 4\ \Omega} = \frac{60}{12} = 5\text{ A}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. La bornele bateriei cu rezistența interioară r=2 Ωr = 2\ \Omega se conectează în serie un bec și un rezistor. Tensiunea la bornele becului este U1=30 VU_1 = 30\text{ V}, iar intensitatea curentului prin baterie este I=3 AI = 3\text{ A}. Bateria furnizează circuitului exterior puterea electrică P=270 WP = 270\text{ W}. Determinați:

Schema circuitului electric cu bec

  • a. energia consumată de bec în timpul t=2 ht = 2\text{ h};
  • b. rezistența rezistorului R2R_2;
  • c. puterea electrică totală furnizată de sursă;
  • d. randamentul transferului de putere de la sursă la circuitul exterior.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Curent Continuu Subiectul III

a. Energia consumată de bec în 2 ore (4 puncte)

  • Transformăm intervalul de timp în secunde: Δt=2 h=2⋅3600 s=7200 s\Delta t = 2\text{ h} = 2 \cdot 3600\text{ s} = 7200\text{ s}.
  • Energia electrică consumată de bec este:
Wbec=U1⋅I⋅ΔtW_{\text{bec}} = U_1 \cdot I \cdot \Delta t

(3 puncte)

  • Înlocuind numeric:
Wbec=30 V⋅3 A⋅7200 s=648000 J=648 kJW_{\text{bec}} = 30\text{ V} \cdot 3\text{ A} \cdot 7200\text{ s} = 648000\text{ J} = 648\text{ kJ}

(1 punct)

b. Rezistența rezistorului R2R_2 (4 puncte)

  • Puterea totală transferată circuitului exterior este suma puterilor disipate pe bec și pe rezistorul R2R_2:
P=Pbec+P2P = P_{\text{bec}} + P_2

(1 punct)

  • Puterea disipată pe bec este:
Pbec=U1⋅I=30 V⋅3 A=90 WP_{\text{bec}} = U_1 \cdot I = 30\text{ V} \cdot 3\text{ A} = 90\text{ W}

(1 punct)

  • Rezultă puterea disipată pe rezistorul R2R_2:
P2=P−Pbec=270 W−90 W=180 WP_2 = P - P_{\text{bec}} = 270\text{ W} - 90\text{ W} = 180\text{ W}
  • Cum rezistorul R2R_2 este conectat în serie cu becul, este străbătut de același curent I=3 AI = 3\text{ A}:
P2=R2I2  ⟹  R2=P2I2P_2 = R_2 I^2 \implies R_2 = \frac{P_2}{I^2}

(1 punct)

  • Calcul numeric:
R2=180 W(3 A)2=1809=20 ΩR_2 = \frac{180\text{ W}}{(3\text{ A})^2} = \frac{180}{9} = 20\ \Omega

(1 punct)

c. Puterea electrică totală furnizată de sursă (3 puncte)

  • Puterea totală generată de sursă este suma dintre puterea utilă debitată exteriorului și puterea disipată pe rezistența interioară:
Ptotala˘=P+PintP_{\text{totală}} = P + P_{\text{int}}

(1 punct)

  • Unde puterea disipată în interiorul sursei este:
Pint=I2rP_{\text{int}} = I^2 r

(1 punct)

  • Calcul numeric:
Ptotala˘=270 W+(3 A)2⋅2 Ω=270 W+18 W=288 WP_{\text{totală}} = 270\text{ W} + (3\text{ A})^2 \cdot 2\ \Omega = 270\text{ W} + 18\text{ W} = 288\text{ W}

(1 punct)

d. Randamentul transferului de putere (4 puncte)

  • Randamentul circuitului reprezintă raportul dintre puterea utilă transferată circuitului exterior și puterea totală debitată de sursă:
η=PPtotala˘\eta = \frac{P}{P_{\text{totală}}}

(3 puncte)

  • Înlocuind valorile numerice:
η=270 W288 W=1516=0,9375=93,75%\eta = \frac{270\text{ W}}{288\text{ W}} = \frac{15}{16} = 0,9375 = 93,75\%

(1 punct)


D. OPTICĂ

Se consideră: viteza luminii în vid c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s}, constanta Planck h=6,6⋅10−34 J⋅sh = 6,6 \cdot 10^{-34}\text{ J}\cdot\text{s}.

Subiectul I (15 puncte)

Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Un obiect luminos este așezat în fața unei oglinzi plane. Imaginea obiectului formată de oglindă este:

  • a. reală, dreaptă și egală cu obiectul;
  • b. virtuală, dreaptă și egală cu obiectul; (3p)
  • c. reală, dreaptă și mai mică decât obiectul;
  • d. virtuală, răsturnată și mai mare decât obiectul.

2. Simbolurile mărimilor fizice și ale unităților de măsură fiind cele utilizate în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I. a mărimii exprimate prin produsul hνc−1h \nu c^{-1} poate fi scrisă în forma:

  • a. J⋅s⋅m−1\text{J}\cdot\text{s}\cdot\text{m}^{-1} (3p)
  • b. J⋅s⋅m−2\text{J}\cdot\text{s}\cdot\text{m}^{-2}
  • c. J⋅s−1⋅m\text{J}\cdot\text{s}^{-1}\cdot\text{m}
  • d. J⋅s⋅m\text{J}\cdot\text{s}\cdot\text{m}

3. În graficul din figura alăturată este reprezentată dependența modulului tensiunii de stopare de frecvența radiației incidente pe catodul unei fotocelule. Valoarea frecvenței de prag este:

Dependența tensiunii de stopare de frecvență

  • a. 12,4⋅1014 Hz12,4 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • b. 11,2⋅1014 Hz11,2 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • c. 10⋅1014 Hz10 \cdot 10^{14}\text{ Hz}
  • d. 8,8⋅1014 Hz8,8 \cdot 10^{14}\text{ Hz} (3p)

4. Două lentile subțiri având convergențele C1=2,0 m−1C_1 = 2,0\text{ m}^{-1}, respectiv C2=4,0 m−1C_2 = 4,0\text{ m}^{-1}, formează un sistem optic centrat, astfel încât orice rază de lumină care intră în sistem paralel cu axa optică principală iese din acesta tot paralel cu axa optică principală. Distanța dintre lentile este:

  • a. 75 cm75\text{ cm} (3p)
  • b. 60 cm60\text{ cm}
  • c. 40 cm40\text{ cm}
  • d. 20 cm20\text{ cm}

5. Pe un catod cade o radiație electromagnetică având frecvența ν\nu, care produce efect fotoelectric extern. Lucrul mecanic de extracție al electronilor din catod este LL. Energia cinetică maximă a electronilor extrași este dată de relația:

  • a. Ec=hν+LE_c = h\nu + L
  • b. Ec=hνc−LE_c = \frac{h\nu}{c} - L
  • c. Ec=hν−LE_c = h\nu - L (3p)
  • d. Ec=L−hνE_c = L - h\nu
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul I

Item 1: Răspuns b (3 puncte)

  • Într-o oglindă plană, razele reflectate diverg, iar imaginea se obține prin prelungirea razelor în spatele oglinzii: este o imagine virtuală, dreaptă și egală în mărime cu obiectul (mărirea liniară transversală β=1\beta = 1).
  • Răspuns corect: b.

Item 2: Răspuns a (3 puncte)

  • Analizăm unitățile de măsură fundamentale pentru mărimea hνc−1h \nu c^{-1}:
[hνc−1]=[hν][c]=Jms=J⋅s⋅m−1[h \nu c^{-1}] = \frac{[h \nu]}{[c]} = \frac{\text{J}}{\frac{\text{m}}{\text{s}}} = \text{J}\cdot\text{s}\cdot\text{m}^{-1}
  • Răspuns corect: a.

Item 3: Răspuns d (3 puncte)

  • Conform ecuației fotoelectrice a lui Einstein: eUs=hν−hν0=h(ν−ν0)e U_s = h\nu - h\nu_0 = h(\nu - \nu_0).
  • Tensiunea de oprire UsU_s se anulează exact la frecvența de prag ν=ν0\nu = \nu_0.
  • Citind intersecția dreptei din grafic cu axa orizontală a frecvențelor (Us=0U_s = 0), obținem ν0=8,8⋅1014 Hz\nu_0 = 8,8 \cdot 10^{14}\text{ Hz}.
  • Răspuns corect: d.

Item 4: Răspuns a (3 puncte)

  • Un sistem optic centrat pentru care un fascicul incident paralel iese tot paralel cu axa optică principală este un sistem afocal (telescopic).
  • În acest sistem, focarul imagine al primei lentile F1′F_1' coincide cu focarul obiect al celei de-a doua lentile F2F_2.
  • Distanțele focale ale lentilelor sunt:
f1=1C1=12,0 m−1=0,5 m=50 cmf_1 = \frac{1}{C_1} = \frac{1}{2,0\text{ m}^{-1}} = 0,5\text{ m} = 50\text{ cm} f2=1C2=14,0 m−1=0,25 m=25 cmf_2 = \frac{1}{C_2} = \frac{1}{4,0\text{ m}^{-1}} = 0,25\text{ m} = 25\text{ cm}
  • Distanța dintre cele două lentile este suma distanțelor focale:
d=f1+f2=50 cm+25 cm=75 cmd = f_1 + f_2 = 50\text{ cm} + 25\text{ cm} = 75\text{ cm}
  • Răspuns corect: a.

Item 5: Răspuns c (3 puncte)

  • Din legea conservării energiei în efectul fotoelectric extern:
hν=L+Ec  ⟹  Ec=hν−Lh\nu = L + E_c \implies E_c = h\nu - L
  • Răspuns corect: c.

Subiectul al II-lea (15 puncte)

Un elev dorește să observe un obiect de înălțime h=2 mmh = 2\text{ mm} cu ajutorul unei lentile subțiri convergente, având distanța focală f=12,5 cmf = 12,5\text{ cm}. Pentru aceasta, elevul plasează lentila la distanța de 10 cm10\text{ cm} de obiect și privește prin lentilă imaginea acestuia. Obiectul este perpendicular pe axa optică principală a lentilei.

  • a. Calculați convergența lentilei.
  • b. Determinați distanța dintre lentilă și imaginea observată de elev.
  • c. Calculați înălțimea imaginii formate de lentilă.
  • d. Menținând lentila în aceeași poziție, elevul deplasează obiectul până când imaginea acestuia se formează pe un ecran plasat la distanța x2′=25 cmx_2' = 25\text{ cm} față de lentilă. Calculați distanța pe care a fost deplasat obiectul.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul II

a. Convergența lentilei (3 puncte)

  • Convergența lentilei este inversul distanței focale exprimate în metri:
C=1fC = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Distanța focală este f=12,5 cm=0,125 mf = 12,5\text{ cm} = 0,125\text{ m}:
C=10,125 m=8 m−1=8 δC = \frac{1}{0,125\text{ m}} = 8\text{ m}^{-1} = 8\ \delta

(1 punct)

b. Distanța dintre lentilă și imaginea observată (4 puncte)

  • Conform convenției de semne, obiectul real este așezat la coordonata:
x1=−10 cmx_1 = -10\text{ cm}

(1 punct)

  • Folosim formula fundamentală a lentilelor subțiri:
1x2−1x1=1f\frac{1}{x_2} - \frac{1}{x_1} = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Exprimăm coordonata imaginii x2x_2:
1x2=1f+1x1=112,5+1−10=10−12,5125=−2,5125=−150 cm−1\frac{1}{x_2} = \frac{1}{f} + \frac{1}{x_1} = \frac{1}{12,5} + \frac{1}{-10} = \frac{10 - 12,5}{125} = -\frac{2,5}{125} = -\frac{1}{50}\text{ cm}^{-1} x2=−50 cmx_2 = -50\text{ cm}

(1 punct)

  • Distanța dintre lentilă și imagine este ∣x2∣=50 cm|x_2| = 50\text{ cm} (imaginea este virtuală, dreaptă și situată de aceeași parte a lentilei cu obiectul).

c. Înălțimea imaginii formate de lentilă (4 puncte)

  • Mărirea liniară transversală β\beta este definită prin raportul coordonatelor:
β=x2x1\beta = \frac{x_2}{x_1}

(1 punct)

β=−50 cm−10 cm=5\beta = \frac{-50\text{ cm}}{-10\text{ cm}} = 5
  • Relația de calcul a măririi în funcție de dimensiunile obiectului și imaginii:
β=y2y1\beta = \frac{y_2}{y_1}

(1 punct)

  • Înălțimea obiectului este:
y1=h=2 mmy_1 = h = 2\text{ mm}

(1 punct)

  • Rezultă înălțimea imaginii:
y2=β⋅y1=5⋅2 mm=10 mm=1 cmy_2 = \beta \cdot y_1 = 5 \cdot 2\text{ mm} = 10\text{ mm} = 1\text{ cm}

(1 punct)

d. Distanța de deplasare a obiectului (4 puncte)

  • Pentru a forma o imagine pe ecran, imaginea trebuie să fie reală, deci coordonata imaginii este pozitivă: x2′=+25 cmx_2' = +25\text{ cm}.
  • Aplicăm din nou formula lentilelor subțiri:
1x2′−1x1′=1f\frac{1}{x_2'} - \frac{1}{x_1'} = \frac{1}{f}

(2 puncte)

  • Determinăm noua coordonată a obiectului x1′x_1':
1x1′=1x2′−1f=125−112,5=1−225=−125 cm−1  ⟹  x1′=−25 cm\frac{1}{x_1'} = \frac{1}{x_2'} - \frac{1}{f} = \frac{1}{25} - \frac{1}{12,5} = \frac{1 - 2}{25} = -\frac{1}{25}\text{ cm}^{-1} \implies x_1' = -25\text{ cm}
  • Distanța pe care a fost deplasat obiectul este diferența dintre noile și vechile distanțe față de lentilă:
d=∣x1′∣−∣x1∣d = |x_1'| - |x_1|

(1 punct)

  • Calcul numeric:
d=25 cm−10 cm=15 cmd = 25\text{ cm} - 10\text{ cm} = 15\text{ cm}

(1 punct)

Subiectul al III-lea (15 puncte)

Un vas de formă cilindrică are diametrul bazei D=60 cmD = 60\text{ cm} și înălțimea H=40 cmH = 40\text{ cm}. O sursă punctiformă de lumină este plasată pe fundul vasului, în centrul acestuia. Se umple vasul cu apă. Indicele de refracție al apei este n=4/3n = 4/3.

  • a. Determinați valoarea vitezei de propagare a luminii în apă.
  • b. Calculați valoarea maximă a sinusului unghiului sub care se refractă lumina la trecerea prin suprafața orizontală plană de separare dintre apă și aer.
  • c. Se așază pe suprafața apei o oglindă plană circulară cu fața reflectătoare lipită de suprafața apei. Centrul oglinzii se află pe verticala sursei. Calculați distanța dintre sursă și imaginea sursei formată în oglindă.
  • d. În condițiile punctului c, determinați diametrul minim al oglinzii astfel încât baza vasului să fie luminată în întregime de razele reflectate.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem - Optică Subiectul III

a. Viteza de propagare a luminii în apă (4 puncte)

  • Viteza luminii într-un mediu cu indicele de refracție nn este dată de relația de definiție:
v=cnv = \frac{c}{n}

(3 puncte)

  • Înlocuind numeric (c=3⋅108 m/sc = 3 \cdot 10^8\text{ m/s} și n=4/3n = 4/3):
v=3⋅108 m/s43=94⋅108 m/s=2,25⋅108 m/sv = \frac{3 \cdot 10^8\text{ m/s}}{\frac{4}{3}} = \frac{9}{4} \cdot 10^8\text{ m/s} = 2,25 \cdot 10^8\text{ m/s}

(1 punct)

b. Valoarea maximă a sinusului unghiului de refracție (4 puncte)

  • Raza incidentă care atinge marginea suprafeței apei corespunde unghiului de incidență maxim imax⁡i_{\max}.
  • Raza vasului la suprafață este R=D2=60 cm2=30 cmR = \frac{D}{2} = \frac{60\text{ cm}}{2} = 30\text{ cm}, iar adâncimea este H=40 cmH = 40\text{ cm}.
  • Sinusul unghiului de incidență maxim este:
sin⁡imax⁡=D2(D2)2+H2=30302+402=30900+1600=3050=0,6\sin i_{\max} = \frac{\frac{D}{2}}{\sqrt{\left(\frac{D}{2}\right)^2 + H^2}} = \frac{30}{\sqrt{30^2 + 40^2}} = \frac{30}{\sqrt{900 + 1600}} = \frac{30}{50} = 0,6

(1 punct)

  • Aplicăm legea refracției la interfața apă-aer (naer=1n_{\text{aer}} = 1):
nsin⁡imax⁡=1⋅sin⁡rmax⁡n \sin i_{\max} = 1 \cdot \sin r_{\max}

(2 puncte)

  • Rezultă:
sin⁡rmax⁡=43⋅0,6=43⋅35=45=0,8\sin r_{\max} = \frac{4}{3} \cdot 0,6 = \frac{4}{3} \cdot \frac{3}{5} = \frac{4}{5} = 0,8

(1 punct)

c. Distanța dintre sursă și imaginea ei în oglindă (4 puncte)

  • Oglinda plană formează o imagine virtuală simetrică a sursei față de planul oglinzii.
  • Sursa se află pe fundul vasului, la distanța H=40 cmH = 40\text{ cm} sub oglindă, deci imaginea se formează la distanța HH deasupra oglinzii.
  • Distanța totală aa dintre sursă și imaginea sa este:
a=2Ha = 2H

(3 puncte)

  • Calcul numeric:
a=2⋅40 cm=80 cma = 2 \cdot 40\text{ cm} = 80\text{ cm}

(1 punct)

d. Diametrul minim al oglinzii (3 puncte)

  • Razele reflectate de oglindă par să provină din imaginea virtuală a sursei, situată la înălțimea HH deasupra suprafeței apei.
  • Baza vasului (de diametru D=60 cmD = 60\text{ cm}) se află la distanța totală H+H=2HH + H = 2H față de imaginea sursei.
  • Din asemănarea triunghiurilor formate de imaginea sursei cu diametrul oglinzii dd și cu baza vasului DD:
dH=D2H  ⟹  d=D2\frac{d}{H} = \frac{D}{2H} \implies d = \frac{D}{2}

(2 puncte)

  • Calcul numeric:
d=60 cm2=30 cmd = \frac{60\text{ cm}}{2} = 30\text{ cm}

(1 punct)